Uniunea Europeană nu are o evidenţă suficient de riguroasă a delictelor şi incidentelor antisemite, a apreciat joi Agenţia UE pentru drepturile fundamentale, într-un studiu publicat în ziua în care se comemorează debutul pogromurilor naziste împotriva evreilor, transmite agerpres .
Din cele 28 de state ale Uniunii, 11 nu au furnizat informaţii oficiale cu privire la astfel de incidente petrecute în 2016 sau nici nu le-au înregistrat, precizează FRA, într-un comunicat difuzat la Viena.
În lipsa datelor în acest sens, eforturile de combatere a antisemitismului vor rămâne măsuri cu caracter general şi lipsite de obiective precise, notează agenţia. În plus, situaţia este îngreunată de diferitele metode de colectare a datelor folosite în rândul statelor din UE, precum şi de faptul că de multe ori victimele nu declară când are loc un abuz. În acelaşi timp, unele dintre ţările care înregistrează delictele de ură împotriva evreilor trebuie să-şi îmbunătăţească metodele de monitorizare, arată Agenţia.
FRA a realizat în 2012 un amplu sondaj în rândul a aproape 6000 de evrei din UE, sondaj care a arătat că peste 26% dintre aceştia au fost hărţuiţi verbal din cauza religiei în ultimul an, 4% fiind chiar agresaţi fizic sau ameninţaţi. Sondajul va fi repetat în 2018.
Agenţia UE pentru drepturile fundamentale menţionează că nu există deloc date de la poliţie legate de acest subiect din Ungaria, Lituania, Malta şi Portugalia, iar alte şapte state ale UE nu au transmis informaţii în acest sens cu privire la 2016 – Finlanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Slovacia şi Suedia.
În revoltele antisemite care au început la 9 noiembrie 1938, nazişti şi simpatizanţi ai lor au ucis peste 1300 de evrei şi au incendiat 1400 de sinagogi, în Germania şi Austria, iar un mare număr de proprietăţi evreieşti au fost jefuite, pentru ca în ziua următoare 30.000 de evrei de sex masculin să fie deportaţi în lagăre de concentrare.
