Preşedinta conservatorilor germani Annegret Kramp-Karrenbauer, considerată succesoarea Angelei Merkel, a reuşit să reducă la tăcere criticile la adresa sa şi să-şi asigure cel puţin o vreme loialitatea Uniunii Creştin Democrate (CDU) după ce a ameninţat cu demisia, relatează AFP, potrivit news.ro .
Ridicând această ”problemă de încredere” încă din deschiderea unui Congres al CDU, cea desemnată prin iniţialele AKK a reluat controlul, după luni foarte complicate pentru ea.
Citește și : Fost ofiţer CIA, condamnat la ani grei de închisoare pentru spionaj în favoarea Chinei
Favorita Angelei Merkel a părut adesea aproape de o ruptură, în faţa critcilor săi, care se îndoiesc de capacitatea sa de a-i succeda cancelarului cel mai târziu la sfârşitul lui 2021.
Acest conflict ilustrează mai general dificultăţile cu care se confruntă principalul partid din Germania în gestionarea erei ”post-Merkel”, într-un context de recul electoral continuu, în favoarea extremei drepte.
Dacă CDU nu-i împărtăşeşte viziunea cu privire la Germania şi obiectivul politic, ”atunci ne oprim încă de azi, aici şi acum”, a tunat, la Leipzig, preşedinta AKK, adepta unor obiective moderate.
Delegaţii i-au răspuns printr-o ovaţie în picioare de aproape şapte minute, semnalând că nu se pune problema, în acest stadiu, al plecării sale, la numai un an de la preluarea şefiei CDU în locul lui Merkel.
”Se va decide anul viitor candidatul la Cancelarie, dar azi Annegret Kramp-Karrenbauer s-a poziţionat în mod clar”, a declarat pentru AFP Christian Buchen, un activist local de la Bergisch Gladbach, în apropiere de Koln.
BILANŢUL LUI MERKEL
În faţa criticilor recurente, inclusiv în interior, AKK a apărat moştenirea Angelei Merkel, aflată la putere – de exact 14 ani -. Dezavuarea acestui bilanţ înseamnă a le ”spune cetăţenilor că totul a fost negativ în aceşti ultimi 14 ani”, a argumentat ea.
”Aceasta nu este o strategie electorală de succes”, a avertizat AKK.
Ministru al Apărării, asupra sa se exercită presiuni în urma înfrângerilor electorale usturătoare din ultimele luni în favoarea Verzilor, în alegerile europene, şi apoi a extremei drepte în scrurine electorale în fosta RDG. AKK se află la cel mai scăzut nivel în sondaje de popularitate.
În cadrul Congresului, cancelarul i-a adus în mod discret susţinerea sa. Însă, un semn al tensiunilor din partid, s-au depus şase moţiuni care reclamă organizarea unor alegeri primare în vederea desemnării candidatului la Cancelarie.
Este vorba despre un tabu în CDU, în care această problemă a fost reglată întotdeauna departe de activişti. Şi este totodată un afrond la adresa lui AKK, care, în calitate de preşedintă, poate prelua, în mod logic, Cancelaria.
AKK şi-a pierdut din credibilitate în urma mai multor derapaje, inclusiv printr-un atac împotriva libertăţii de exprimare pe Internet.
Pentru mulţi, pe plan intern, soluţia înseană un bilanţ care să nu ţină cont de actualul Guvern, de coaliţie, între conservatori şi social-democraţi, foarte nepopular.
LOIALITATE
Acesta este în tot cazul calculul lui Friedrich Merz, un avocat în vârstă de 64 de ani şi un vechi inamic al cancelarului. El a fost înfrânt cu un scor strâns în urmă cu un an de AKK în alegerile la şefia partidului, însă nu a renunţat la ambiţiile sale şi îşiaşteaptă rândul.
Citește și : Jeremy Corbyn spune va rămâne ‘neutru’ în cazul unui al doilea referendum pentru Brexit
Acest susţinător al unui viraj la dreapta, în vederea recuperării alegătorilor conservatori care votează de-acum cu extrema dreaptă, a catalogat recent drept ”nulisimă” imaginea Executivlui şi i-a reproşat Angelei merkel un ”leadership eşuat”.
Vineri el a preferat să jure credinţă. ”Suntem loiali preşedintei noastre, conducerii partidului nostru şi Guvernului”, a declarat el, lăudând discursul ”combativ, curajos şi orientat către viitor” al lui AKK.
Toţi pretendenţii la Cancelarie au nevoie de timp pentru a se pregăti de era post-Merkel, iar în acest context un final prematur al actualului Guvern de coaliţie pare improbabil.
Nici blocul CDU/CSU şi nici SPD, aflat în criză, nu sunt interesate de alegeri anticipate, care le-ar sancţiona din nou, arată sondajele, în favoarea extremei drepte şi Verzilor.
