Curtea Supremă a Statelor Unite redeschide luni – pentru prima oară în aproape zece ani – dosarul ultrasensibil al armelor de foc, cu o nouă majoritate de judecători conservatori, susceptibili să consolideze şi mai mult drepturile proprietarilor de puşti şi pistoale, relatează AFP, scrie news.ro .
Într-o ţară în care gloanţele omoară aproape 40.000 de oameni pe an, inclusiv prin sinucidere, Înalta Curte reanalizează al Doilea Amendament al Constituţiei, care menţionează un drept ”al poporului” de a purta armă.
Citește și : Podul Londrei, redeschis traficului la trei zile după atacul terorist soldat cu doi morţi
În 2008, într-o hotărâre istorică, instanţa supremă a stabilit că acest articol garantează un drept ”individual” – dar ”nu absolut” – de a deţine o armă. Iar ea a invalidat o lege care interzicea armele de mână la Washington.
În 2010, ea a precizat că hotărârea sa se aplică atât statelor, cât şi la nivel federal.
”Însă ea nu a spus cum ar trebui să evalueze tribunalele constituţionalitatea altor reglementări, de exemplu interzicerea puştilor de asalt, încărcătoarelor de mare capacitate sau obligaţia ascunderii armelor”, relevă Joseph Blocher, un profesor de drept la Universitatea Duke, în North Carolina.
Curtea Supremă a respins, apoi, în mod sistematic, recursurile care i-au fost adrestae, iar anumite state şi muncipalităţi au putut să menţină reglementări restrictive în numele securităţii publice.
Anul acesta, pentru prima oară, înalta jurisdicţie a acceptat să analizeze limitele portului de arme la New York, contestate de către o asociaţie afiliată puternicului lobby National Rifle Association (NRA).
”ISTORIE ŞI TRADIŢII”
Susţinătorii controlului armamentului se tem că ea poate să profite de acest lucru şi să pronunţe o hotărâre împotriva cauzei lor.
”Reclamanţii exercită presiuni în favoarea unei interpretări extreme a Constituţiei şi vor să antreneze Curtea Supremă în periculosul lor proiect politic – eliminarea tuturor măsurilor de bun simţ cu privire la arme”, a scris pe Twitter organizaţia Moms Demand Action.
Aceste temeri sunt alimentate de înlocuirea a doi dintre cei nouă ”înţelepţi” ai Curţii, după alegerea lui Donald Trump, care a promis în campanie să aleagă numai judecători care apără dreptul de a purta armă.
Iar unul dintre ei, magistratul Brett Kavanaugh, “a scris că legile privind armele ar trebui să fie evaluate din perspectiva textelor, istoriei şi tradiţiei şi nu a eficienţei lor în rezolvarea problemei actuale a violenţelor gloanţelor”, subliniază Joseph Blocher.
Această Curte profund remaniată s-a sesizat la începutul anului cu privire la legea newyorkeză. Adoptată în 2013 şi validată de tribunale, ea interzice să se transporte arme în afara standurilor de tiruri din oraş.
În iunie, autorităţile megalopolisului au amendat-o cu speranţa de a pune capăt procedurii. Cum le-au dat satisfacţie reclamanţilor, ele argumentează că dosarul este caduc şi cer Curţii să-l închidă.
Această dezbatere este primul punct dezbătut al audierii.
Citește și : Trei militari ruşi au fost răniţi într-o misiune de patrulare în Siria
”CADAVRUL UNUI PRIETEN”
Cazul a provocat un enorm interes, într-o ţară în care 30% dintre adulţi deţin cel puţin o armă, iar aproximativ 50 de organizaţii s-au alăturat procedurii.
Între ele se află şi Guvernul lui Donald Trump, care îi susţine pe proprietarii de arme într-un argument care reflectă tezele lui Kavanaugh.
În cealaltă tabără, mişcarea March for Our Lives, înfiinţată după masacrul din Liceul Parkland din Florida, soldat cu 17 morţi în 2018, a lăsat argumentel juridice de o parte, pentru a face apel la inima judecătorilor.
În aproximativ 20 de pagini, organizaţia povesteşte suferinţele unor tineri americane. Una dintre ei a supravieţuit unui atac armat ”ascunsă în spatele cadavrului unui prieten”, alta a fost rănită la cap de un glonţ rătăcit, iar o a treia şi-a pierdut un frate în violenţe între ganguri.
Ele ”reprezintă zeci de mii de tineri care suferă zilnic din cauza violenţei armelor şi cer clasei politice să-i apere”, scrie organizaţia. ”Hotărârea Curţii nu trebuie să-i priveze de speranţe”.
În cazul în care Curtea nu găseşte dosarul caduc, ea urmează să-şi prezinte hotărârea până în iunie, în plină campanie în vedere alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2020.
