Curtea Supremă poloneză a estimat joi că noul Consiliu Naţional al Magistraturii (KRS), constituit în urma reformelor în justiţie criticate de Bruxelles şi de opoziţie, nu oferă garanţii de independenţă faţă de puterea politică, potrivit agerpres.
Hotărârea Curţii Supreme poloneze urmează unei decizii a Curţii de Justiţie a UE (CJUE), care în noiembrie a statuat că îi revine Curţii Supreme poloneze să se pronunţe în această chestiune, relatează AFP.
Citește și : Erdogan a aprobat planul NATO de apărare, dar cere susţinerea aliaţilor în combaterea terorismului
”Noul KRS nu oferă suficiente garanţii de independenţă faţă de organele puterii legislative şi executive. Judecătorii noului KRS au beneficiat de schimbări”, fiind promovaţi în posturi importante, declară judecătorul raportor Bohdan Bieniek.
În replică, preşedintele KRS, Leszek Mazur, a respins acest verdict, declarând că decizia ”nu va influenţa funcţionarea KRS şi a camerei disciplinare a Curţii Supreme”. Această decizie ”nu pune în discuţie statutul judecătorilor camerei disciplinare. Ea nu face decât să creeze o anumită stare de incertitudine şi este îndoielnică faţă de principiul inamovibilităţii judecătorilor”, explică magistratul polonez.
Însă decizia Curţii Supreme a fost salutată de opoziţie şi de unii jurişti, care susţin că reformele judiciare promovate de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie (PiS) ar avea un caracter neconstituţional.
”Verdictul Curţii Supreme este devastator pentru cei patru ani de aşa-zise reforme în justiţie”, consideră Krzysztof Smiszek, deputat al stângii.
”Verdictul Curţii Supreme este clar: camera disciplinară creată de noul KRS nu este un tribunal independent şi obiectiv conform normelor europene”, spune la rândul ei Sylwia Gregorczyk-Abram, membră a iniţiativei ”Tribunalele Libere”.
Citește și : Avocatul lui Netanyahu va fi judecat pentru spălare de bani
Vasta reformă a sistemului judiciar polonez, demarată cu patru ani în urmă de formaţiunea PiS, care în octombrie a câştigat din nou alegerile legislative, este considerată la Bruxelles o încercare de subordonare a justiţiei de către politic.
Comisia Europeană a lansat împotriva Poloniei mai multe proceduri de infringement pe această temă şi a activat de asemenea articolul 7 din Tratatul UE, care în etapa finală poate conduce la pierderea dreptului de vot în Consiliul UE, sancţiune ce necesită însă un vot unanim din partea tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a promis că se va opune.
