Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă, Josep Borrell, începe joi cu vizite în Serbia şi Kosovo primul său turneu în Balcanii Occidentali, unde doreşte să dea asigurări cu privire la ”angajamentul” UE faţă de această regiune, scrie agenţia EFE, scrie agerpres.
Borrell se va afla în Kosovo pe 30 şi 31 ianuarie şi apoi în Serbia pe 31 ianuarie şi 1 februarie. ”Prima mea vizită oficială în Balcanii Occidentali demonstrează angajamentul nostru faţă de perspectiva europeană a regiunii, faţă de stabilitatea şi prosperitatea ei”, susţine într-o notă şeful diplomaţiei europene.
Citește și : Ursula von der Leyen: Vreau ca UE şi Regatul Unit să rămână buni prieteni şi buni parteneri
El mai afirmă în acelaşi text că Balcanii Occidentali vor fi ”o prioritate” a mandatului său şi îşi manifestă ”hotărârea personală de a avansa” în dialogul mediat de UE pentru normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina.
Acest dialog este blocat de un an în urma deciziei premierului kosovar demisionar Ramush Haradinaj de a impune ”taxe vamale” de 100% asupra tuturor produselor livrate din Serbia.
Borrell se va întâlni în Kosovo cu preşedintele Hashim Thaci, cu reprezentanţi ai partidelor politice şi ai organizaţiilor societăţii civile. De asemenea, va prezenta un proiect finanţat de UE pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în Kosovo şi va vizita oraşul Prizren. În Serbia, el va discuta cu preşedintele Aleksandar Vucic şi cu alţi lideri politici, precum şi cu membri ai societăţii civile.
Citește și : Verhofstadt: Brexitul a început odată cu acordarea excepţiilor şi a drepturilor de veto
Croaţia, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, va găzdui în luna mai un summit UE-Balcanii Occidentali. Uniunea Europeană promisese lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, însă Franţa, Danemarca şi Olanda au blocat demersul la summitul european din octombrie, invocând faptul că aceste două state balcanice trebuie să facă mai multe progrese în a-şi reforma administraţia şi sistemul de justiţie. Franţa a susţinut în plus că întregul sistem de aderare a unei noi ţări la UE trebuie revizuit, o propunere în acest sens fiind în prezent în lucru la Comisia Europeană.
