Uniunea Europeană i-a invitat miercuri pe giganţii Internetului să depună mai multe eforturi pentru a combate “uriaşul val de dezinformare” provocat de pandemia de COVID-19, exprimându-şi totodată sprijinul pentru Twitter în conflictul său deschis cu preşedintele american Donald Trump, scrie într-o amplă sinteza France Presse, potrivit agerpres.
UE va cere acestor platforme (Facebook, Twitter, Google…) să publice un raport lunar despre acţiunile întreprinse în lupta împotriva dezinformării legate de COVID-19, a anunţat vicepreşedinta Comisiei responsabilă pentru valori şi transparenţă Vera Jourova în cadrul unei conferinţe de presă susţinută împreună cu şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Citește și : Austria restabileşte libera circulaţia cu 31 de state europene, inclusiv cu Italia
Jourova a “salutat” măsurile luate deja de către giganţii din domeniul internetului, dar a apreciat că ei “trebuie să facă mai mult”, prezentând un plan de combatere a dezinformării.
Rapoartele platformelor vor trebuie să se refere la natura dezinformării, dimensiunea reţelei implicate, originea sa geopolitică şi publicul ţintă, a precizat ea. Demersul se bazează pe bunăvoinţa platformelor, dar este – potrivit ei – în interesul lor să suscite “încrederea utilizatorilor”.
Pandemia a determinat deja UE să ceară platformelor să distribuie mai întâi informaţiile autorităţilor din domeniul sănătăţii, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), şi să retragă publicitatea în special la medicamente false.
Google a blocat sau retras peste 80 milioane de reclame legate de coronavirus, a amintit Vera Jourova, care şi-a exprimat satisfacţia în aprilie faţă de iniţiativele anunţate de Facebook şi Twitter pentru a încerca să încetinească răspândirea informaţiilor false.
În 2018, aceste uriaşe companii ale internetului s-au angajat, în cadrul unui “cod al bunelor practici” lansat de executivul european, să acţioneze împotriva difuzării informaţiilor false. Este un cod la care ar trebui să adere în viitor şi reţeaua de socializare TikTok, a cărei popularitate a explodat odată cu regimul de izolare, a anunţat Vera Jourova.
Şeful Google Europe, Matt Brittin, a reafirmat ataşamentul companiei americane pentru acest cod şi “colaborarea pentru a găsi noi mijloace creative cu scopul de a continua lupta împotriva dezinformării”.
Comisarul ceh a salutat atitudinea Twitter, aflată în conflict deschis cu preşedintele american, mare utilizator al acestei reţele de socializare.
Twitter a emis avertismente “verificaţi faptele” la mai multe mesaje postate de Donald Trump şi a mascat un altul despre confruntările din Minneapolis, semnalând o “apologie a violenţei”. Această atitudine este distinctă de cea a Facebook, care a decis să nu semnaleze sau să cenzureze în vreun fel mesajele preşedintelui american oricare ar fi acestea.
“Susţin reacţia Twitter la mesajele preşedintelui Trump”, a declarat Vera Jourova, subliniind că mesajele respective nu au fost suprimate. Reţeaua de socializare a “furnizat o informaţie verificată”. “Este ceea ce se numeşte pluralism”, a spus ea.
“Noi, personalităţile politice, va trebui să acceptăm în mod special această confruntare”, a adăugat Jourova.
Măsurile prezentate miercuri se înscriu în perspectiva “Planului de acţiune pentru democraţie europeană” şi “Digital Services Act”, destinate să reglementeze mai bine giganţii din tehnologie, care urmează a fi prezentate la sfârşitul anului de executivul european.
În raportul său, UE acuză în special Rusia şi China că ar fi profitat de pandemie pentru a desfăşura campanii de dezinformare în UE şi lumea întreagă. “Pandemia ne-a arătat că dezinformarea nu face decât rău democraţiilor noastre, iar aceasta dăunează şi sănătăţii cetăţenilor noştri”, a comentat Vera Jourova.
“Nu avem puterea să o stopăm, o avem pe cea de a oferi cetăţenilor noştri o alternativă, o verificare pentru a compara ceea ce se spune cu realitatea”, a completat Josep Borrell.
Citește și : Germania nu vede cu ochi buni anexările israeliene în Cisiordania: ‘ÎNCALCĂ legislaţia internaţională’
În lupta împotriva dezinformării, Comisia intenţionează să promoveze activităţi de cercetare şi de verificare a faptelor (‘fact-checking’), în special prin noul Observator european al media digitale.
Acest observator, devenit operaţional la începutul lunii, este condus de Institutul european universitar din Florenţa (Italia) şi reuneşte Centrul tehnologic din Atena, Universitatea Aarhus din Danemarca şi organizaţia de fact-checking italiană Pagella Politica.
Comisia va lansa în cursul lunii o “licitaţie de 9 milioane de euro pentru centre de cercetare în diferite state membre”, cu scopul de a suscita o “emulaţie a libertăţii cuvântului”, a declarat Vera Jourova.
