Un număr de 35.000 de lituanieni au format duminică un lanţ uman pe o lungime de 34 de kilometri, din Vilnius până la graniţa cu Belarus, pentru a-şi exprima sprijinul pentru protestatarii din Belarus şi lidera opoziţiei Sviatlana Tihanuskaia, care s-a refugiat în Lituania, transmite Reuters, scrie news.ro .
”Mai mult decât oricine altcineva îi puteţi înţelege pe belaruşi, pentru că nu cu mult timp în urmă aţi trecut prin acelaşi lucru ca noi”, a afirmat Tihanuskaia într-un discurs înregistrat.
Citește și : Avionul ucrainean doborât de Iran a fost lovit de două rachete la interval de 25 de secunde (raport)
Aceasta nu a participat la manifestare din motive de securitate, potrivit echipei sale.
Tihanuskaia a fost principala contracandidată a preşedintelui Alexandr Lukaenko în alegerile care au avut loc pe 9 august. Victoria declarată a lui Lukaşenko, cu 80% din voturi, i-a determinat pe oponenţii acestuia să afirme că alegerile au fost trucate şi să declanşeze proteste uriaşe, fără precedent.
”Sunt mândru că naţiunea mea a răspuns apelului şi a venit aici să încurajeze Belarusul. Nu suntem indiferenţi şi nu vom fi niciodată indiferenţi”, a spus preşedintele lituanian Gitanas Nauseda.
Ambasadorul SUA în Lituania, Robert S. Gilchrist, a participat la acest lanţ uman, purtând un steag roşu cu alb, care a fost pentru scurt timp steagul Belarusului, la începutul anilor 1990, şi care a devenit un simbol al protestelor antiguvernamentale.
”Mesajul meu este că sunt încântat să mă alătur unui număr atât de mare de oameni care demonstrează o astfel de unitate cu poporul din Belarus”, a declarat Gilchris reporterilor.
Lanţul uman a marcat aniversarea unui protest de masă împotriva Uniunii Sovietice, pe 23 august 1989, când 2 milioane de oameni şi-au dat mâna de-a lungul celor trei state baltice, Estonia, Letonia şi Lituania.
Citește și : Coreea de Sud a raportat un număr record de cazuri zilnice de COVID-19 după luna martie
Cunoscut sub numele de Calea Baltică, a fost unul dintre cele mai bune exemple ale unui protest paşnic împotriva puterii discreţionare din Europa din deceniile recente, a spus Linas Kojala, director la Eastern Europe Studies Centre, un institut de cercetări din Vilnius.
”A dat mesajul că dorim o Lituanie diferită, neocupată de Uniunea Sovietică, iar evenimentul de astăzi afirmă că Lituania doreşte să vadă un stat belarus diferit”, a declarat Kojala.
