Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei şi-a publicat joi raportul privind sistemele judiciare din 45 de ţări, potrivit agerpres.
În al optulea raport de la înfiinţarea sa în 2002, CEPEJ constată principalele tendinţe ale finanţării sistemelor judiciare: o uşoară creştere în perioada 2010-2018, cu cheltuieli medii ale ţărilor europene de 72 de euro pe cap de locuitor în prezent, cu 8 euro mai mult decât în de 2016; 65% din bugetele pentru justiţie sunt alocate instanţelor, capitol unde se înregistrează şi cea mai mare majorare, cu 13% din 2016 până în 2018, 24% parchetelor – mai mult, în ţările mai sărace – şi 11% în medie asistenţei juridice, respectiv un procentaj mai mare în ţările mai bogate.
Citește și : Svetlana Tihanovskaia primeşte cu braţele deschise Premiul Saharov: ‘este o recompensă pentru poporul belarus’
Există o tendinţă tot mai pronunţată de externalizare a anumitor servicii.
Aproape toate ţările au creat mecanisme pentru asigurarea accesului universal la justiţie, conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţei CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), atât în materie penală, cât şi în altele.
Numărul de judecători este stabil, în medie 21 la 100.000 de locuitori, dar există diferenţe mari de la un stat la altul, legate de organizarea sistemelor judiciare şi de implicarea unor magistraţi neprofesionişti, care judecă doar ocazional.
Proporţia femeilor în rândul magistraţilor continuă să crească, dar accesul lor la funcţii de conducere este în continuare obstrucţionat. Statele insistă asupra echilibrului între genuri la angajare şi promovare, dar profesia de jurist rămâne predominant masculină.
Numărul de jurişti a ajuns la 164 la suta de mii de locuitori, de asemenea cu diferenţe semnificative între ţări. Numărul de instanţe a scăzut cu 10% în perioada 2016-2018, iar gradul de specializare a acestora este mai ridicat.
În privinţa justiţiabililor, tot mai multe state oferă informaţii exacte şi se adaptează la nevoile cetăţenilor, în special ale celor mai vulnerabili, însă pentru ameliorarea comunicării cu aceştia este nevoie de personal şi resurse suplimentare. Contactul uman cu respect şi demnitate contribuie la asigurarea unor decizii juste şi la creşterea încrederii în sistemul judiciar.
Citește și : SUA condamnă recurgerea excesivă la forţă de către militari în Nigeria
Tehnologia informatică a devenit o componentă integrantă a actelor de justiţie, iar sistemele cu mai multe resurse investesc mai mult în IT. CEPEJ avertizează că trebuie monitorizat impactul noilor instrumente asupra asistenţei pentru decizii, a comunicării electronice şi a procedurilor la distanţă, pentru a se evita un impact negativ asupra principiilor corectitudinii, imparţialităţii şi independenţei justiţiei. În acelaşi timp, tehnologia informaţiei s-a dovedit un instrument valoros, chiar indispensabil pentru continuarea activităţii sistemelor judiciare în timpul crizei coronavirusului.
Instanţele de nivelul al doilea par cele mai eficiente, iar sistemul judiciar penal este cel mai eficient la toate cele trei niveluri. Curţile de primă instanţă sunt cele mai ineficiente, iar pe domenii, cel mai puţin eficient este contenciosul administrativ.
În 2018, cererile de azil au avut un impact semnificativ de creştere a numărului de cazuri în Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Spania şi Suedia.
Reformele din unele ţări au afectat performanţele sistemelor judiciare.
Din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei, doar Liechtenstein şi San Marino nu au putut furniza date. Israelul, Marocul şi – pentru prima oară – Kazahstanul au participat la demersul CEPEJ ca observatori.
