Alegerile prezidenţiale desfăşurate duminică în Kârgâzstan, câştigate detaşat de candidatul populist Sadîr Japarov, au fost lipsite de “condiţii echitabile” pentru toţi participanţii, au afirmat luni observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), potrivit AFP și agerpres.
“Dacă Kârgâzstanul vrea să fie la înălţimea aspiraţiilor poporului său către o democraţie care funcţionează, este esenţial să fie asigurate condiţii echitabile pentru toţi. Ceea ce nu a fost cazul aici”, a indicat OSCE într-un comunicat, notând totuşi că alegerile au fost “bine organizate”.
Citește și: Petrecăreții care au sfidat pandemia, AMENDAȚI drastic la o petrecere din Belgia
Sadîr Japarov, 52 de ani, executa o pedeapsă cu închisoarea pentru o luare de ostatici când a fost eliberat de susţinătorii săi în octombrie 2020, în timpul unei noi crize politice în această ţară din Asia Centrală, cu o istorie tumultuoasă. El a fost închis în martie 2017 sub acuzaţia că, în 2013, împreună cu susţinători ai săi, l-a răpit pe guvernatorul regiunii Issîk-Kul, Emilbek Kaptagaev.
Temându-se de arestare, Japarov a părăsit apoi ţara şi a locuit o vreme în Polonia şi în Cipru. În 2017, a decis să se întoarcă în Kârgâzstan pentru a participa la alegerile prezidenţiale, însă a fost arestat. El a declarat publicaţiei ruse Kommersant că, de fapt, a fost persecutat nu pentru răpire, pe care, potrivit lui, nu a comis-o el, ci pentru a fi împiedicat să candideze în alegeri.
Japarov a profitat de criză pentru a se instala la putere, devenind preşedinte interimar al republicii până la alegerile prezidenţiale de duminică, 10 ianuarie, pe care le-a câştigat cu aproape 80% din voturi.
Contracandidatul cel mai important, naţionalistul Adahan Madumarov a obţinut mai puţin de 7% din sufragii, potrivit datelor comunicate de Comisia electorală kârgâză. El a spus că nu recunoaşte aceste rezultate ale alegerilor.
Paralel cu alegerile prezidenţiale, kârgâzii au aprobat un amendament constituţional care întăreşte prerogativele prezidenţiale, opţiune susţinută de Japarov, considerat un politician prorus.
Criticii săi exprimă temeri că acesta ar intenţiona să-şi concentreze principalele puteri ale statului în stilul conducătorilor altor ţări din regiune, precum Kazahstan şi Tadjikistan.
În cursul campaniei sale, Japarov a reunit mulţimi masive pe stadioane, dar a refuzat să ia parte la dezbateri televizate. Sondajele îl dădeau învingător detaşat.
Citește și: Un an de la primul deces de coronavirus, anunțat oficial de China
Preşedintele rus Vladimir Putin se numără printre primii lideri care l-au felicitat pe Japarov pentru victoria sa, subliniind într-un comunicat că viitoarea cooperare între cele două ţări “reuneşte interesele fundamentale ale popoarelor noastre prietene”.
Sute de mii de migranţi kârgâzi trăiesc şi lucrează în Rusia, fiind surse de venit indispensabil pentru această ţară săracă, lipsită de resurse naturale, unde salariul mediu lunar este puţin peste 200 de dolari. Datoria publică a ţării este de 4,8 miliarde de dolari, din care Kârgâzstanul datorează Chinei aproape 1,8 miliarde de dolari, conform Kommersant. Rusia dispune între altele de o bază militară în Kârgâzstan, fostă republică sovietică.
