Groenlanda – “Pământul verde” în limba daneză – nu deţine vegetaţie în prezent, cu excepţia numelui său, dar un nou studiu arată că uriaşa insulă arctică era privată în trecut de gheţuri, în urmă cu aproximativ 1 milion de ani, informează AFP, scrie agerpres.
Această concluzie a putut să fie formulată graţie descoperirii fosilelor unor plante în mai multe prelevări glaciare, uitate timp de decenii şi regăsite apoi din întâmplare într-un congelator din Copenhaga, a explicat marţi Dorthe Dahl-Jensen, coautoare a acestui studiu, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), editată de Academia de ştiinţe americană.
Citește și : România cotizează mai mulţi bani din PIB la NATO decât Franţa
“În eşantioanele glaciare, am putut să identificăm muşchi, crengi şi frunze întregi, perfect conservate, o vegetaţie pe care o găsim în regiunile de coastă aflate la sud de Groenlanda, dar şi în tundra şi pădurea boreală”, a declarat aceeaşi cercetătoare, profesoară de climatologie la Universitatea din Copenhaga.
Acele eşantioane glaciare au fost prelevate în 1966 la Camp Century, o bază secretă americană construită sub pretextul cercetărilor ştiinţifice despre climă, unde 600 de focoase nucleare au fost depozitate în timpul Războiului Rece, fiind apoi retrase.
Prelevate de la o adâncime de peste un kilometru în banchiză, mostrele au fost arhivate apoi la Copenhaga în anul 1994, fără nicio documentaţie.
“Atunci când am schimbat un congelator, le-am descoperit. Nimeni nu s-a interesat de ele timp de 22 de ani”, a relatat profesoara Dahl-Jensen.
Conservate la temperatura de -13 grade Celsius, sedimentele sunt vizibile cu ochiul liber. Deşi fosilele nu au putut fi datate cu exactitate, studierea lor cu ajutorul unor izotopi permite o evaluare mai precisă.
“După ce am măsurat izotopii apei din gheaţă, putem să stabilim că acea calotă glaciară a rămas intactă şi a acoperit Groenlanda timp de aproximativ 1 milion de ani”, dar şi că insula a fost privată de gheţuri înainte de acel moment, a explicat aceeaşi profesoară de climatologie.
Studiul publicat în PNAS a ajuns la concluzia că imensa calotă glaciară groenlandeză “s-a topit şi s-a reformat cel puţin o dată în ultimii 1,1 milioane de ani”.
Citește și : Novaia Gazeta cere autorităţilor ruse o anchetă după atacul chimic de la sediul său
Acoperită în prezent într-un procent de 85% cu gheaţă, Groenlanda, cea mai mare insulă de pe Terra – are o suprafaţă de 2 milioane de kilometri pătraţi, de aproape patru ori mai mare decât cea a Franţei – se află pe linia frontului de topire a gheţurilor arctice, o regiune care se încălzeşte de 2-4 ori mai repede decât restul planetei, potrivit oamenilor de ştiinţă.
Ei se declară îngrijoraţi mai ales de posibila apariţie a unui “punct fără întoarcere”, provocat de actuala încălzire a climei, dincolo de care topirea calotelor arctice şi antarctice ar fi iremediabilă, chiar dacă acest proces ar putea să dureze mai multe mii de ani.
