La nivel mondial, aproximativ una din opt ţări cheltuieşte mai mult cu plata datoriilor decât cu serviciile sociale, potrivit unui raport al Fondului Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF), care citează date dinaintea pandemiei de COVID-19. În acest context, agenţia ONU face apel la prelungirea scutirii de la plata datoriei şi la restructurarea datoriilor, astfel încât ţările – şi copiii lor – să se poată redresa, transmite şi agerpres.
Raportul ”COVID-19 and the Looming Debt Crisis” (COVID-19 şi iminenta criză a datoriilor) notează faptul că 25 de ţări din lume – majoritatea împovărate deja de sărăcie şi lipsuri – au alocat în 2019 o proporţie mai mare din cheltuielile publice totale pentru plata datoriilor decât pentru educaţie, sănătate şi protecţie socială la un loc. Potrivit raportului, sunt necesare eforturi globale pentru a proteja cheltuielile sociale şi, implicit, dreptul fiecărui copil la protecţie socială, educaţie şi servicii medicale.
Citește și : GATA cu lockdown-urile! UK va trata coronavirusul ca pe o gripă! – Black News
“Copiii care trăiesc în ţări cu datorii mari şi cu resurse limitate pentru protecţie socială, educaţie şi sănătate au puţine şanse să scape vreodată de sărăcie şi lipsuri”, a declarat directorul executiv al UNICEF Henrietta Fore. “Costurile personale şi publice sunt enorme, prin urmare copiii, comunităţile şi ţările lor nu prea pot spera la o dezvoltare economică şi socială sustenabilă”.
Înaintea pandemiei de COVID-19, statele cu cel mai mare grad de îndatorare – inclusiv Ciad, Gambia, Haiti şi Sudanul de Sud – cheltuiau cel puţin 3 dolari pentru plata datoriilor la fiecare dolar alocat serviciilor sociale esenţiale, potrivit raportului, publicat la 1 aprilie pe site-ul UNICEF.
În plus, raportul semnalează faptul că un sfert dintre ţările cu venituri mici şi medii – în care trăiesc 200 de milioane de copii – sunt actualmente supraîndatorate sau prezintă risc de supraîndatorare.
Deşi naţiunile din cadrul G20 au demarat Iniţiativa privind suspendarea plăţii datoriilor în perioada aprilie 2020 – iunie 2021, doar una din trei ţări eligibile a participat la acest demers. Până acum, iniţiativa a contribuit la menţinerea cheltuielilor din domeniul sănătăţii şi al protecţiei sociale în cele 46 de ţări participante. Cu toate acestea, cheltuielile pentru educaţie s-au redus deja în ultimul an. Se pare că ţările îndatorate au tăiat cheltuielile aferente protecţiei copilului, nutriţiei şi serviciilor de apă, salubritate şi igienă, se arată în raport.
“Pandemia a provocat în domeniul educaţiei o catastrofă globală ce trebuie remediată urgent pentru ca generaţia COVID-19 să nu devină o generaţie pierdută. Totuşi, din cauza COVID-19 şi a presiunii datoriilor ce afectează aceste ţări, observăm deja o contractare a bugetelor educaţiei într-un moment în care ţările trebuie să investească în îmbunătăţirea şcolilor şi a sistemelor de învăţământ”, a declarat Fore.
Raportul remarcă totodată faptul că răspunsul global la criza datoriilor este prea redus în comparaţie cu răspunsul fiscal adoptat în cazul COVID-19. Moratoriul nu acoperă actualmente datoriile către creditorii comerciali, motiv pentru care ţările cu venituri medii sunt tot mai expuse.
Citeşte şi:Italienii se vaccinează în biserici şi muzee – Black News
Un nou plan international de restructurare a datoriilor – care include un mai mare sprijin concesional pentru ţările sărace puternic îndatorate; o mai mare transparenţă a datoriei publice ca parte a proceselor bugetului naţional; şi acţiunea coordonată a creditorilor – este crucial pentru protejarea drepturilor copiilor în contextual pandemiei de COVID-19.
“Scutirea parţială sau totală de datorii şi restructurarea completă a acestora sunt esenţiale pentru asigurarea unei redresări incluzive şi durabile, astfel încât copiii să nu suporte o dublă povară, aceea a unor servicii sociale reduse în prezent şi cea a unor datorii majorate în viitor”, a afirmat Fore. “Este imperativ ca agenţiile internaţionale, creditorii şi guvernele naţionale să acţioneze împreună pentru a reduce povara datoriilor şi pentru a direcţiona economiile spre investiţii sociale incluzive”.
