Organizația Mondială a Sănătății trage un semnal de alarmă privind super-bacteriile care ucid zeci de mii de oameni anual. Niciunul dintre cele 43 de medicamente existente nu se adresează celor mai periculoase 13 bacterii cunoscute. Bacteriile rezistente la antibiotic fac ravagii, potrivit agerpres.
Experţii în sănătate spun că niciunul dintre cele 43 de medicamente existente nu se adresează celor mai periculoase 13 bacterii cunoscute până acum.
Citește și : Preşedintele sloven neagă orice proiect de redesenare a frontierelor în Balcani
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat recent un raport. Acesta arată că niciunul dintre antibioticele dezvoltate până în prezent nu este suficient de puternic pentru a combate bacteriile rezistente la medicamente.
Mai mult, raportul arată că producţia de antibiotice este aproape statică. Doar câteva medicamente noi sunt aprobate de autorităţile de reglementare în ultimii ani. Cele mai multe dintre acestea oferă puţine beneficii sau sunt variaţii ale claselor de medicamente antibiotice descoperite în anii 1980.
O serie de companii farmaceutice au renunţat cu totul la dezvoltarea antibioticelor, deoarece nu este o industrie rentabilă.
Experţii vorbesc în principal despre bacteriile care cauzează pneumonie sau sepsis. Ele devin din ce în ce mai rezistente la medicamentele existente, proces care a fost accelerat de utilizarea abuzivă a antibioticelor la oameni şi animale.
Impactul RAM este cel mai evident în ţările mai sărace şi în rândul bătrânilor şi copiilor mici. De exemplu, aproximativ 30% dintre nou-născuţii cu sepsis mor, deoarece infecţiile lor pot rezista la mai multe antibiotice.
Citește și : Partidul Comunist cubanez pune capăt dinastiei Castro şi lasă locul unei noi generaţii
Experţii OMS sunt îngrijoraţi de aceste bacterii şi spun că prin rezistenţa lor la medicamente se aşteaptă să distrugă milioane de oameni până în 2050.
Coordonatorul OMS pentru divizia de studiere a rezistenţei antibacteriene a sugerat înfiinţarea unui mecanism mondial. Speră că în felul acesta va permite strângerea de fonduri pentru a combate rezistenţa bacteriilor, după modelul acţiunilor întreprinse pentru a dezvolta vaccinurile anti-COVID-19.
