Aproape trei jurnaliste din patru au fost victime ale violenţei în mediul online şi 20% au avut de suferit din cauza unei prelungiri a acestor atacuri în viaţa reală, potrivit unei anchete mondiale desfăşurate de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educaţie (UNESCO), relatează AFP, potrivit agerpres.
Violenţa online împotriva jurnalistelor variază între “atacuri la scară mare sau ameninţări extreme la un moment dat” şi “agresiuni constante de un nivel inferior” pe reţelele de socializare, constată UNESCO într-un studiu amplu publicat vineri.
Citește și : Şapte credincioşi musulmani au fost ucişi de talibani la ieşirea dintr-o moschee din Afganistan
Acesta a fost realizat în urma unei anchete mondiale în rândul a 901 jurnaliste în 125 de ţări, sprijinite de 173 de discuţii aprofundate, 15 studii de caz pe ţară şi analiza a peste 2,5 milioane de mesaje pe Facebook şi Twitter vizând două jurnaliste de investigaţie, britanica Carole Cadwalladr şi americano-filipineza Maria Ressa, laureată în 2021 a Premiului mondial al libertăţii presei UNESCO/Guillermo Cano.
“Misoginismul se adaugă altor forme de discriminare: jurnalistele de culoare, lesbiene sau de o anumită religie, de exemplu, suferă mult mai multe discriminări”, a declarat pentru AFP Saorla McCabe, consilieră principală pentru dezvoltarea comunicării, informaţie şi media a UNESCO.
În timp ce 64% dintre jurnalistele albe declară că au suferit violenţe online, această proporţie creşte la 81% în rândul jurnalistelor de culoare. Aceeaşi constatare în termeni de orientare sexuală: atacurile au afectat 72% dintre jurnalistele heterosexuale, faţă de 88% dintre jurnalistele lesbiene.
Atacurile suferite de jurnaliste sunt “fie sexiste, fie sexualizate”, ele sunt “foarte frecvent axate pe caracteristici personale precum fizicul lor, originea lor etnică sau culturală mai degrabă decât pe conţinutul muncii lor”, precizează Saorla McCabe.
Aceste violenţe cibernetice ajung şi în lumea fizică: 20% dintre jurnalistele intervievate afirmă că au suferit agresiuni, insulte şi hărţuiri în viaţa reală în legătură cu atacurile din mediul online. Această rată creşte la 53% pentru jurnalistele arabe, potrivit UNESCO.
În urma acestor acţiuni a rezultat un impact asupra sănătăţii fizice pentru 26% dintre femeile intervievate, unele suferind de stres post-traumatic, şi riscul autocenzurii pe reţelele sociale pentru 30% dintre jurnaliştii intervievaţi.
Citește și : Birourile regionale ale organizaţiei lui Navalnîi au fost incluse pe lista organizaţiilor ‘extremiste şi teroriste’
De unde şi întrebarea privind responsabilitatea reţelelor sociale, identificate în studiu drept “principalii vectori” ai acestor violenţe cibernetice, Facebook şi Twitter fiind cele mai utilizate de către jurnalişti.
“O mai mare transparenţă” asupra modului “în care aceste atacuri sunt gestionate de procesul de moderare” al diferitelor platforme şi a algoritmilor “ar fi necesară”, conchide Saorla McCabe.
