Ciprul a acordat ilegal cetăţenie la mii de cetăţeni non-UE între 2007 şi sfârşitul anului 2020, potrivit anunţului făcut luni de şeful unui comitet special de anchetă, citat de DPA, potrivit agerpres.
Raportul urmează acum să ajungă în faţa procurorilor, care vor trebui să decidă cum să acţioneze. Potrivit acuzaţiilor, scandalul implică politicieni, avocaţi, funcţionari publici şi clerici.
Citește și : Poliţia italiană A SPART un grup antisemit şi rasist activ pe reţelele sociale
În total, 3.609 persoane au primit ilegal cetăţenia cipriotă. “Asta înseamnă aproximativ 53% din cele 6.779 de cazuri pe care le-am verificat”, a declarat şeful comitetului de anchetă, Myron Nikolatos. Investigaţiile au durat aproximativ nouă luni şi au fost cerute de Uniunea Europeană.
Pentru a pune mâna pe paşapoarte, părţile interesate trebuiau să fie pregătite să plătească cel puţin 2,5 milioane de euro (3,04 milioane de dolari), pentru care cel în cauză ar fi primit un paşaport care să-i permită să se deplaseze liber în întreaga UE.
Schema a adus 9,7 miliarde de euro, a declarat preşedintele cipriot Nikos Anastasiades, bani de care ţara avea nevoie, mai ales pe măsură ce era prinsă în criza financiară a UE în 2013.
Ciprului i se permite să acorde cetăţenia după cum doreşte. Dar măsurile luate pentru a atrage persoane dispuse şi capabile să plătească au depăşit limita. Preşedintele legislativului a demisionat după un documentar difuzat anul trecut de Al Jazeera, care a folosit camere ascunse pentru a descrie tacticile folosite pentru a provoca interes. Parlamentarul care a demisionat poate fi văzut în înregistrarea video promiţând “să gestioneze” cazul unei persoane.
De ani de zile, UE încearcă să combată astfel de practici. Malta a fost de asemenea criticată. UE este îngrijorată că aceste vânzări de cetăţenie pot conduce la spălare de bani, evitarea impozitelor şi corupţie, precum şi la slăbirea securităţii naţionale.
Citește și : Berlinul vrea ca doar cei mari din UE să aibă drept la veto: ‘Nu ne mai putem permite să fim luaţi OSTATICI!’
Practica a fost oprită în Cipru în noiembrie.
Insula din estul Mediteranei a lansat schema prin care oferea aşa-numitele “vize de aur”, cetăţenie contra investiţii, în 2013, ca o soluţie de a face bani la buget în criza financiară de acum zece ani, când ţara a ajuns aproape de faliment. Mecanismul, popular în rândul ruşilor şi ucrainenilor şi, în ultima vreme, printre chinezi şi cambodgieni, a fost denunţat de critici ca fiind opac şi încurajând spălarea de bani.
