Patru tineri afgani au compărut vineri în faţa unui tribunal din insula greacă Chios, acuzaţi că au dat foc taberei Moria de pe Insula Lesbos în septembrie 2020, pe atunci cea mai mare pentru refugiaţi din Europa şi din care nu a mai rămas decât cenuşă, relatează France Presse, potrivit agerpres.
Sosiţi încătuşaţi şi înconjuraţi de poliţişti, inculpaţii riscă până la 15 ani de închisoare pentru incendiere şi apartenenţă la o organizaţie criminală, a declarat o sursă judiciară.
Citește și : Peste 40 de milioane de italieni s-au vaccinat anti-COVID. Un sfert din populaţie a fost imunizată complet
Mega-tabăra sordidă Moria, înfiinţată în 2005 la apogeul crizei migraţiei, a fost complet distrusă de flăcări, în două incendii consecutive, pe 8 şi 9 septembrie 2020, care nu au făcut victime.
Aproape 13.000 de migranţi lăsaţi fără adăpost au rătăcit pe Insula Lesbos câteva zile, inclusiv copii, femei însărcinate şi persoane cu dizabilităţi, înainte de deschiderea precipitată a unei tabere de urgenţă.
Într-un proces separat, alţi doi tineri afgani, minori la momentul faptelor, au fost condamnaţi la 5 ani de închisoare în martie de o instanţă din Lesbos, care i-a găsit vinovaţi că s-au numărat printre piromani.
Al doilea proces se desfăşoară pe insula vecină Chios, în absenţa jurnaliştilor care nu au fost lăsaţi să intre în tribunal din motive sanitare.
ONG-ul care îi apără, Legal Centre Lesvos, denunţă faptul că trei dintre ei nu au fost recunoscuţi ca fiind minori la momentul faptelor, deşi au prezentat documente ce dovedeau că aveau sub 18 ani când au fost arestaţi.
Cea mai mare parte a acuzaţiei se bazează pe mărturia unui solicitant de azil afgan care trăia de asemenea în tabăra Moria şi i-a numit pe cei şase inculpaţi ca fiind autorii incendiului, potrivit unei surse judiciare.
Acest martor cheie nu a fost prezent la audierea de vineri. Potrivit apărării, el a lipsit şi de la procesul celor doi minori afgani în Lesbos din martie, deoarece nu a putut fi localizat.
“Nu noi am făcut-o, suntem nevinovaţi”, au strigat cei patru suspecţi, conform interpretului lor, când au compărut la mijlocul lunii septembrie în faţa unui judecător de instrucţie din Lesbos.
Ei îl acuză pe acest martor că i-a desemnat piromani pentru că nu aparţin aceluiaşi trib ca el, au declarat avocaţii lor pentru Legal Centre Lesvos.
Violenţa dintre triburi sau grupuri etnice rivale era frecventă în tabăra Moria, cea mai mare din Europa şi a cărei capacitate de primire s-a triplat de-a lungul anilor, depăşind 20.000 de persoane în martie 2020.
În momentul incendiului, situaţia era explozivă în tabăra supraaglomerată Moria, unde migranţii trăiau în condiţii de igienă deplorabile, afectaţi de luni de izolare strictă din cauza pandemiei de coronavirus.
Citește și : Ambasada Rusiei din SUA acuză NATO de provocări în Marea Baltică
Tensiunile au explodat în noaptea de 8 spre 9 septembrie, când a izbucnit primul incendiu şi aproximativ 200 de migranţi au refuzat să fie plasaţi în carantină într-o secţie a taberei ce era în izolare. Aceşti migranţi au fost în contact cu un caz de coronavirus detectat la un refugiat întors în Moria după ce fusese pe continent.
Majoritatea rezidenţilor din Moria au fost relocaţi într-o tabără de urgenţă unde se află şi astăzi în condiţii de viaţă condamnate de mai multe ONG-uri.
