Uniunea Europeană va accelera eforturile pentru consolidarea autonomiei strategice, afirmă Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru Relaţii Interinstituţionale, în contextul recentelor tensiuni cu Statele Unite, potrivit mediafax.
“Salut faptul că Preşediţia slovenă a Consiliului UE a decis să prioritizeze modalităţile de rezilienţă şi tema autonomiei strategice – lucruri apropiate de inima mea, mai ales în cadrul perspectivelor strategice”, afirmă Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru Relaţii Interinstituţionale şi Prognoză.
Citește și : Franţa vrea despăgubiri după ce a pierdut ‘contractul secolului’ cu Australia
“Un anumit număr de evenimente recente confirmă încă o dată că nu există timp de pierdut”, a adăugat vicepreşedintele Comisiei Europene.
“Este necesară consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene prin acţiuni în zece domenii specifice. Rolul de conducere globală al UE şi modalităţile de rezilienţă sunt teme aflate în pregătirea reuniunii Consiliului European din octombrie, mai ales în privinţa concentrării pe agenda digitală”, a subliniat Maros Sefcovic, conform unui comunicat postat pe site-ul Comisiei Europene şi vizualizat de MEDIAFAX.
Uniunea Europeană este nemulţumită de modul în care Statele Unite au decis retragerea trupelor din Afganistan, ceea ce a generat preluarea puterii la Kabul de către mişcarea talibanilor. În plus, Bruxellesul a criticat parteneriatul de securitate semnat de Australia, Marea Britanie şi SUA (AUKUS). Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a criticat dur abordarea Administraţiei Joseph Biden, acuzând Washingtonul de “lipsă de loialitate”. Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a afirmat că Franţa a fost tratată într-un mod inacceptabil în contextul semnării parteneriatului de securitate dintre Statele Unite, Australia şi Marea Britanie.
Citește și : Incendiile din vara acestui an au provocat emisii record de CO2
Statele Unite, Marea Britanie şi Australia au semnat un parteneriat de securitate (AUKUS) în zona Indo-Pacifică, pentru a ajuta Australia să se doteze cu submarine nucleare de fabricaţie americană. SUA, Marea Britanie şi Australia au semnalat că nu este vorba de staţionarea de arme nucleare pe teritoriul australian, ci de utilizarea sistemelor de propulsie nucleară pentru submarine militare. Franţa este profund nemulţumită că, în contextul noului acord, Australia va renunţa la un contract pentru achiziţionarea de submarine militare franceze. Preşedintele Emmanuel Macron a decis chemarea pentru consultări a ambasadorilor Franţei din SUA şi Australia. Ambasadorul din Marea Britanie nu a fost rechemat. “Este cunoscut oportunismul permanent al britanicilor. În această afacere, Marea Britanie este un fel de a cincea roată la căruţă”, a afirmat Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de Externe.
Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a cerut consolidarea autonomiei strategice europene. “Eu presupun că un acord de acest fel nu a fost conceput alaltăieri. Necesită un anumit timp; cu toate acestea, noi nu am fost consultaţi. Această situaţie ne obligă, încă o dată, să reflectăm asupra necesităţii de a avea ca prioritate autonomia strategică europeană”, a afirmat Josep Borrell Fontelles.
