Zeci de mii de manifestanţi ostili puterii militare au fost din nou atacaţi cu gaze lacrimogene sâmbătă în Sudan, unde autorităţile au întrerupt comunicaţiile după două luni de la puci şi o represiune soldată cu 48 de morţi, transmite AFP, potrivit agerpres.
Mulţimea strânsă la porţile palatului prezidenţial din Khartoum unde se află autorităţile de tranziţie conduse de generalul Abdel Fattah al-Burhane, autorul loviturii de stat din 25 octombrie, a fost împrăştiată la începutul serii de către poliţie.
Citește și : Italia a înregistrat al treilea record consecutiv în ceea ce priveşte numărul de contaminări
Un jurnalist AFP a observat răniţi evacuaţi de protestatari, în timp ce sindicatul medicilor pro-democraţie, care identifică victimele represiunii din 2018, a raportat că forţele de securitate au folosit grenade lacrimogene inclusiv în spitale, afectând medici şi răniţi deopotrivă.
Cele mai violente ciocniri au avut loc în apropierea podurilor care leagă suburbiile de Khartoum, blocate de forţele de securitate în zori.
Jafuri şi violenţe au avut loc în apropierea fostei baze logistice a ONU El Fasher, transferată marţi autorităţilor locale, potrivit unui comunicat al ONU, care a condamnat aceste fapte.
“Acest nou incident şi pagubele sunt o tragedie pentru comunităţile sudaneze care beneficiau de cantităţi semnificative de echipamente şi provizii donate de ONU pentru uz civil”, a declarat Farhan Haq, adjunctul purtătorului de cuvânt al secretarului general.
Membri ai personalului fostei misiuni de menţinere a păcii în Darfur, UNAMID, continuă să se afle în ţară, iar “securitatea lor rămâne acum o preocupare primordială”, a spus ONU, în contextul în care aceasta este asigurată de autorităţile sudaneze.
Sâmbătă dimineaţa devreme internetul mobil şi comunicaţiile telefonice au fost întrerupte.
În pofida impunerii acestei izolări care a stârnit temeri privind o nouă izbucnire de violenţă, zeci de mii de persoane au manifestat din nou într-o mare de steaguri sudaneze.
“Libertatea de exprimare este un drept fundamental şi acesta include accesul deplin la internet”, a protestat reprezentantul ONU Volker Perthes, care a amintit că “nimeni nu ar trebui să fie arestat pentru că a avut intenţia să protesteze”.
Militanţii au raportat raiduri în rândurile lor începând de vineri seară.
După puciul denunţat pe plan internaţional, generalul Burhane l-a repus în funcţie pe prim-ministrul civil Abdallah Hamdok, dar Sudanul nu are încă un guvern, o condiţie indispensabilă pentru reluarea ajutorului internaţional, vital pentru această ţară, una din cele mai sărace de pe glob.
Citește și : India va începe să administreze de pe 10 ianuarie doze booster angajaţilor din sistemul sanitar
Hamdok şi-a reluat funcţia acceptând să recunoască situaţia de facto de după lovitura de stat şi, prin urmare, prelungirea mandatului generalului Burhane ca şef al ţării timp de doi ani.
Generalul promite că primele alegeri libere după zeci de ani vor avea loc în iulie 2023, fără a-i convinge pe susţinătorii unei puteri exclusiv civile în Sudanul aflat sub conducerea armatei aproape fără întrerupere în 65 de ani de independenţă. Ei au anunţat deja că vor demonstra din nou pe 30 decembrie. Cufundat în această criză politică, Sudanul se confruntă şi cu o inflaţie de peste 300%.
