Franţa a preluat începând de sâmbătă preşedinţia Uniunii Europene pentru următoarele şase luni, transmite AFP. Este pentru a 13 oară când acest rol revine Parisului, începând din 1958, şi prima oară din 2008, potrivit agerpres.
La miezul nopţii dintre ani, Slovenia a predat ştafeta preşedinţiei prin rotaţie a UE, pe care o preluase la 1 iulie 2021. În semestrul al doilea din 2022, rolul va reveni Cehiei.
Citește și : Macron se declară ‘optimist’ pentru anul 2022, deşi admite că urmează ‘săptămâni dificile’
Pentru a marca începutul preşedinţiei franceze, turnul Eiffel şi palatul Elysee – reşedinţa din Paris a şefului statului – au fost luminate cu culoarea albastră a Europei. În prima săptămână din ianuarie, zeci de alte monumente din Franţa vor fi scoase în evidenţă în acelaşi mod.
Consiliul Uniunii Europene reprezintă interesele celor 27 de state membre în faţa Comisiei Europene şi a Parlamentului European. Preşedinţia convoacă reuniunile miniştrilor, stabileşte agenda acestora şi conduce negocierile. Aşadar, timp de şase luni, Franţa va dispune de o influenţă considerabilă pentru a promova anumite subiecte şi a găsi compromisuri între cele 27 de ţări, chiar dacă preşedinţia presupune neutralitate şi tact.
Preşedintele Emmanuel Macron a declarat vineri seara, în mesajul de Anul Nou, că “2022 trebuie să fie anul unei cotituri europene”.
Ambiţia Franţei este să facă Europa “puternică în lume, pe deplin suverană, cu libertate de alegere şi stăpână pe destinul său”, arătase şeful statului încă din 9 decembrie.
Macron nu va prezida summiturile şi consiliile europene; acest rol îi revine preşedintelui Consiliului European, belgianul Charles Michel.
AFP reaminteşte că UE se află la o răspântie în privinţa mai multor probleme importante, începând cu securitatea în Europa, în contextul concentrării a mii de militari ruşi la frontiera Ucraine şi cu criza produsă de coronavirus în domeniul sănătăţii, care afectează şi economia.
Agenţia apreciază că preşedintele francez poate conta şi pe sprijinul noului cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, care va prezida anul acesta G7, grupul celor mai avansate economic ţări – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite. În primul discurs de Anul Nou, succesorul Angelei Merkel a pledat pentru o Europă “mai suverană şi mai puternică”.
La rândul ei, şefa diplomaţiei de la Berlin, Annalena Baerbock, a promis “prietenilor noştri francezi”, într-o declaraţie făcută AFP, că pot conta pe susţinerea Germaniei.
Citește și : Incendiul care a distrus sute de case în Colorado nu a provocat victime
Macron doreşte mai multe reforme în Europa: a spaţiului Schengen, pentru a proteja mai bine frontierele UE în faţa migraţiei; a regulilor bugetare cunoscute drept criteriile de la Maastricht; a apărării, în ciuda reticenţelor unor parteneri preocupaţi mai mult de protecţia oferită de NATO.
Agenda politică internă a Franţei va reduce însă disponibilitatea de acţiune, apreciază AFP. Vor avea loc alegeri – prezidenţiale în mai şi parlamentare în iunie. Opoziţia îl acuză pe Macron că vrea să folosească preşedinţia UE în scop electoral, chiar dacă acesta nu şi-a anunţat încă oficial intenţia de a candida pentru un nou mandat.
