Ironia sorţii face ca premierul armean Nikol Paşinian, care a venit la putere în urma unui val de proteste în Armenia, să sprijine intervenţia trupelor Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) pentru reprimarea revoltelor populare în Kazahstan, îşi exprimă dezamăgirea cunoscutul cineast ucrainean Oleg Senţov într-o postare pe pagina sa de Facebook, potrivit publicaţiei ucrainene Gordon.com, scrie agerpres.
Senţov, originar din Crimeea, a stat cinci ani în detenţie într-o colonie penitenciară din Rusia, între 2015 şi 2019, pentru că a protestat împotriva anexării peninsulei de către Moscova, fiind eliberat în urma unui schimb de prizonieri între Ucraina şi Rusia.
Citește și : Amenzi usturătoare pentru italienii care nu respectă noile măsuri antiepidemice
“…Proteste paşnice s-au metamorfozat într-o revoltă populară cu manifestări de vandalism şi incendieri criminale. Acestea sunt consecinţele unui regim care a domnit timp de 30 de ani în lipsă de libertate şi de dorinţă a puterii de a-şi asculta poporul. Dar în loc de dialog, acesta a oferit oamenilor bastoane şi gloanţe”, scrie el în postare.
“În acelaşi timp, forţele de ordine locale nu prea şi-au făcut treaba, de aceea (…) cel care îşi spune preşedinte al ţării a chemat în ajutor forţe de intervenţie sub forma trupelor OTSC (a se citi, Rusia)”, opinează Senţov, care, la fel ca mulţi alţi observatori, şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu faptul că forţele de securitate kazahe au acţionat cu întârziere împotriva celor mai turbulente elemente care s-au dedat la acte de vandalism şi jafuri în oraşul Almatî, întrucât în celelalte regiuni cuprinse de proteste acestea s-au desfăşurat paşnic, notează Gordon.com.
“Dacă în cele din urmă protestele vor fi înăbuşite în sânge, în Kazahstan se va instaura atunci unul dintre cele mai brutale regimuri autoritare. În cazul în care rezistenţa populară va continua, aceasta va fi îndreptată împotriva ocupanţilor. Dar, în orice caz, ruşii nu vor pleca, iar Kazahstanul îşi va pierde independenţa politică”, avertizează totodată regizorul ucrainean.
În timpul conflictului din Nagorno-Karabah din toamna anului 2020, premierul Armeniei, Nikol Paşinian, ceruse Moscovei ca OTSC să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei, după cum relataseră la vremea respectivă mass-media ruse.
Kremlinul – care îl consideră pe Paşinian drept pro-occidental, venit la putere în urma unei “revoluţii colorate”, aşa cum descrie Moscova mişcările de contestare a regimurilor din spaţiul ex-sovietic – a refuzat atunci, motivând că regiunea Nagorno-Karabah nu este teritoriul Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.
În conflictul de şase săptămâmi, forţele armene au pierdut în faţa armatei Azerbaidjanului, care a recuperat zone pe care nu le mai controla de decenii în Nagorno-Karabah şi în jurul regiunii.
Citește și : ‘Oricare ar fi soluţia privind Ucraina, ea trebuie să nu ocolească Europa’
Premierul Nikol Paşinian a fost cel care a făcut anunţul oficial miercuri seara cu privire la trimiterea unor “forţe de menţinere a păcii” ale OTSC în Kazahstan, întrucât Armenia asigură în prezent preşedinţia rotativă a acestei alianţe compuse din şase republici ex-sovietice – Rusia, Kazahstan, Belarus, Tadjikistan, Armenia şi Kârgâzstan.
Trimiterea trupelor OTSC, alianţă controlată de facto de Rusia, a intervenit după ce preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev a cerut miercuri seara sprijinul acestui bloc militar din CSI, pe motiv că s-ar confrunta cu o “ameninţare teroristă” în contextul protestelor în masă, notează publicaţia citată.
