Numărul de migranţi naufragiaţi care au fost salvaţi în largul coastelor portului Calais (nord) şi preluaţi de Franţa s-a triplat în 2021, un an record de încercări de traversări ilegale ale Canalului Mânecii spre Marea Britanie, a anunţat luni Oficiul francez pentru imigraţie şi integrare (Ofii), citat de France Presse, potrivit agerpres.
“Numărul de persoane naufragiate în largul Calais şi puse la adăpost a fost de 1.002 în 2021”, faţă de 341 în 2020, o creştere de 194%, a anunţat Ofii.
Citeşte şi: De ce unii oameni se tot îmbolnăvesc de Covid, iar alții rămân neatinşi de virus?
La sfârşitul lunii noiembrie, 27 de migranţi care au încercat să ajungă pe coasta Angliei la bordul unei ambarcaţiuni improvizate au fost ucişi în cel mai letal naufragiu pe această cale maritimă, stârnind un val de emoţie, precum şi tensiuni reînnoite între Londra şi Paris în dosarul migraţiei.
Doar doi migranţi au supravieţuit în timpul acestei tragedii şi fac parte dintre cei în jur de o mie preluaţi anul trecut.
Acest sprijin reprezintă “un efort financiar ce continuă să crească”, a declarat directorul general al Ofii, Didier Leschi.
În plus, numărul persoanelor care trăiesc în tabere improvizate pe coasta de nord în speranţa de a trece în Marea Britanie şi care au fost “adăpostite şi îndrumate în dispozitivul naţional de primire a fost de 31.103” anul trecut, în creştere cu 239% faţă de 2020 (9.172), potrivit aceleiaşi surse.
Dintre aceşti exilaţi, ponderea persoanelor care vin împreună cu familia sau a celor “vulnerabile” s-a dublat, de la 1.158 la 2.273.
În total, subliniază Ofii, au fost oferite 9.779 de locuri de cazare şi 6.950 de persoane au fost găzduite în 2021.
Citeşte şi: Fiica despotului din Kazahstan a fugit la Londra cu 300 de milioane de dolari – Black News
Asociaţiile care vin în ajutorul migranţilor acuză cu regularitate autorităţile franceze că duc o politică de descurajare pe litoral. Mai mulţi militanţi au intrat în greva foamei între octombrie şi mijlocul lunii noiembrie 2020 pentru a cere un moratoriu asupra desfiinţării aproape zilnice a taberelor şi a denunţa tratamentul “inuman” rezervat exilaţilor.
În schimb Didier Leschi, care conduce din octombrie o misiune de mediere la Calais în numele guvernului, a declarat că “neluarea în considerare a eforturilor statului în preluarea” migranţilor naufragiaţi şi “situaţia complexă din Calais înseamnă a participa la isterizarea dezbaterilor pe tema imigraţiei”.
