Austria se va adresa justiţiei în cazul în care Comisia Europeană promovează propunerea sa de a considera sustenabile unele centrale nucleare şi o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil, a anunţat vineri ministrul austriac pentru climă şi energie Leonore Gewessler, potrivit Reuters şi agerpres.
”Am spus deja că, atunci când Comisia va continua să meargă pe această cale, Austria va lua măsuri judiciare”, a declarat Leonore Gewessler la sosirea sa la o reuniune informală a miniştrilor energiei europeni la Amiens, în Franţa, ţara care asigură preşedinţia rotativă a Consiliului UE.
Citeşte şi: Marea Britanie intenționează să renunțe la legea de autoizolare COVID-19 – Black News
Potrivit propunerii Comisiei Europene, investiţiile în centrale nucleare ar urma să fie considerate ”verzi” dacă folosesc cele mai recente standarde tehnologice şi sunt însoţite de un plan concret de eliminare a deşeurilor radioactive. Obiectivul este de a orienta astfel investiţiile private către activităţile care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Propunerea executivului UE prevede că producţia de energie pe bază de gaze va fi considerată verde dacă are caracter de tranziţie către energia curată, gazele naturale generând emisii cu 50% mai mici faţă de cărbune.
Includerea sectorului nuclear în activităţile ce vor putea beneficia de finanţare este contestată de unele state membre ale UE, printre care Austria şi Germania, care sunt de părere că pe termen lung riscurile radioactivităţii sunt mai mari decât lipsa emisiilor de CO2 pe termen scurt.
Citeşte şi: Patru belaruşi sunt INCULPAŢI la New York în cazul avionului deturnat – Black News
Iniţiativa este în schimb susţinută de Franţa şi de numeroase state central şi est-europene, care atrag atenţia că energiile regenerabile (eoliană, solară) au o producţie intermitentă şi nu vor putea satisface singure nevoile de electricitate.
După publicarea variantei finale a Comisiei Europene, care trebuie să aibă loc până la 31 ianuarie, Parlamentul European va trebui să se pronunţe, în termen de patru luni, având posibilitatea de a-l respinge prin vot cu majoritate simplă.
