Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor încerca, joi şi vineri, la Versailles, să pună bazele unei Europe mai suverane după şocul invaziei ruse în Ucraina, care a expus slăbiciunile blocului comunitar, notează France Presse, potrivit agerpres.
Războiul declanşat de preşedintele rus Vladimir Putin a scos în evidenţă absenţa de capacităţi militare europene, statele membre reducându-şi mult bugetele de apărare după sfârşitul Războiului Rece.
El a pus de asemenea în lumină dependenţa extremă a UE faţă de gazul importat din Rusia, care îi limitează capacitatea de acţiune împotriva Moscovei.
Însă, chiar dacă UE a adoptat un pachet de sancţiuni fără precedent, ea continuă să finanţeze Rusia prin achiziţiile energetice de care nu se poate lipsi pe termen foarte scurt.
Această dependenţă îi ameninţă de asemenea economia, care trebuie să se consolideze după ce a suferit deja şocul istoric al pandemiei de COVID-19.
‘Acest summit este cel al tresăririi europene, al suveranităţii europene’, se subliniază la Palatul Elysée.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, aflat în campanie pentru realegere şi care asigură preşedinţia rotativă a Consiliului UE, vede în criza actuală confirmarea tezelor pe care le dezvoltă de mai mulţi ani.
Liderii celor 27 de state membre se vor reuni la Palatul Versailles joi, cu începere de la ora locală 16:30 (15:30 GMT), şi vor începe printr-o discuţie legată de apărare şi energie, înaintea unui dineu de lucru cu privire la Ucraina. Ziua de vineri va fi consacrată consolidării modelului economic al UE.
‘Este un moment decisiv pentru Europa, o Europă care îşi pierde naivitatea’, a apreciat şeful guvernului belgian Alexander De Croo.
Summitul nu ar urma să adopte decizii, ci mai degrabă să stabilească orientări politice care vor fi puse în practică în lunile viitoare.
Apartenenţa Ucrainei la familia europeană ar urma să fie reafirmată, chiar dacă proiectul Kievului de a adera la UE nu poate fi avut în vedere decât pe termen lung.
Conform unui proiect de concluzii, Cei 27, care reafirmă rolul-cheie al NATO, vor sublinia voinţa de a investi ‘mai mult şi mai bine în capacităţile militare’, de a favoriza cooperarea industrială şi achiziţiile comune, în vreme ce o strategie de apărare urmează să fie publicată înainte de sfârşitul lunii.
Liderii UE vor examina de asemenea proiectul Comisiei Europene de a reduce cu două treimi dependenţa de gaz rusesc încă din acest an, precum şi de a diminua importurile de cărbune şi petrol din Rusia, diversificând furnizorii şi dezvoltând energii alternative cum sunt cele regenerabile sau hidrogenul.
Citește și : Situaţia pe front în a 14-a zi a invaziei ruse în Ucraina
Creşterea capacităţilor de depozitare a gazului, dar şi ‘optimizarea funcţionării pieţei de electricitate’, cerute de Spania şi Franţa, sunt de asemenea evocate, la fel şi angajamentul pentru noi măsuri urgente menite să atenueze impactul creşterii preţurilor la energie pentru cetăţenii UE. Preţul de peste 2 euro al litrului de benzină provoacă temeri privind revolte sociale de tipul ‘Vestelor galbene’.
În alte domenii decât energia, Europa îşi mai propune creşterea capacităţilor de producţie a unor componente cheie, cum sunt cipurile electronice.
Conform mai multor surse europene, Franţa încearcă să-şi convingă partenerii să adopte un nou plan de relansare, pe modelul fondului de 800 miliarde de euro pus în operă începând de anul trecut pentru a combate efectele pandemiei.
De data aceasta ar fi vorba despre un împrumut comun pentru amortizarea consecinţelor războiului din Ucraina. Totuşi, subiectul ‘nu se află pe agendă’, a afirmat ministrul finanţelor al Germaniei, Christian Lindner, reticent faţă de ideea unei noi mutualizări a datoriilor, la fel ca mai multe ţări din Europa de Nord.
Comisia Europeană a indicat totuşi săptămâna trecută că ar putea prelungi şi pentru 2023 suspendarea regulilor rigorii bugetare dacă va fi necesar. O evaluare a impactului economic al războiului din Ucraina este prevăzută în primăvară.
În concluzie, acest ‘summit de criză’ vizează ‘să arate unitatea Europei, este esenţial’, şi ar putea ‘pune bazele unei transformări în profunzime a politicilor europene’, consideră Eric Maurice de la Fundaţia Robert Schuman.
