Preşedintele rus Vladimir Putin i-a dăruit în 2018 celei care era atunci şefa diplomaţiei austriece, Karin Kneissl, nişte cercei în valoare de 50.000 de euro ca dar de nuntă, a informat joi cotidianul Kronen Zeitung, citat de EFE, potrivit agerpres.
Putin a participat în august 2018 la nunta lui Kneissl, care a preluat portofoliul externelor la propunerea Partidului Libertăţii (FPO, extrema dreaptă) -, iar fotografiile cu cei doi valsând şi cu reverenţa făcută de Kneissl în faţa lui Putin au provocat un adevărat scandal.
Citeşte şi: CUTREMUR puternic în Japonia (VIDEO)! Patru oameni au murit şi peste 100 de răniţi! – Black News
Potrivit documentelor pe care Kronen Zeitung susţine că le deţine, printre darurile de nuntă făcute de preşedintele rus se aflau şi nişte cercei cu safir, de 23 de grame, pe care o faimoasă casă de licitaţii i-a evaluat în 2019 la 50.000 de euro.
Cadoul a declanşat un conflict între Kneissl şi minister, care şi-a informat titularul că, în calitatea ei de om politic în activitate, nu putea accepta daruri de asemenea valoare şi că cerceii sunt proprietatea statului austriac.
Când Kneissl a părăsit postul în 2019, după ruperea coaliţiei de guvernământ, s-a decis că Kneissl va putea folosi cerceii, sub formă de împrumut, dar că, în cazul în care ea ar deceda, moştenitorii ei trebuiau să-i înapoieze statului austriac.
Kronen Zeitung scrie că nu este clar dacă acest acord mai este în vigoare, dar afirmă că fosta şefă a diplomaţiei austriece l-a calificat drept un “contract de băgat pumnul în gură”.
După ieşirea din guvern, Kneissl a lucrat ca analist la televiziunea rusă RT, unul dintre principalele instrumente de propaganda rusă în afara ţării, iar în prezent este membră în consiliul de administraţie al companiei deţinute de statul rus, Rosneft, cel mai mare producător de petrol din această ţară.
Citeşte şi: Ruşii blochează navigaţia în nord-vestul Mării Negre – Black News
Fostul ministru austriac nu s-a retras deocamdată din această funcţie, spre deosebire de alţi înalţi oficiali europeni care şi-au abandonat posturile pe care le aveau în companiile ruse de stat după ce Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie.
În timpul celor 17 luni cât a durat coaliţia dintre conservatorii şi extremiştii de dreapta austrieci, serviciile de informaţie din această ţară s-au trezit izolate, din cauza temerii pe care o provoca în rândul ţărilor aliate relaţia strânsă dintre FPO şi Rusia, comentează EFE.
