Occidentul reunit, dar având dificultăţi să mobilizeze dincolo de rândurile sale, state care nu se aliniază, semnale slabe potenţial revoluţionare pentru economia mondială, toate acestea arată că războiul din Ucraina poartă în el germenii unei accelerări a reconfigurării relaţiilor internaţionale, sunt de părere experţi citaţi într-o analiză difuzată miercuri de AFP, potrivit agerpres.
‘Suntem într-un moment de emancipare faţă de Statele Unite, de Occident, şi de fragmentare a peisajului politic mondial’, consideră Agathe Demarais, director de prognoze al Economist Intelligence Unit (EIU) de la Londra.
Citește și : ONU a numit trei experţi care să investigheze crimele de război din Ucraina
Războiul ‘este un punct de basculare ce va duce la crearea de aranjamente alternative, la polarizarea relaţiilor internaţionale şi la scindarea economiei mondiale’, afirmă şi Brahma Chellaney, profesor de studii strategice la Center for Policy Research din New Delhi.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat miercuri, în China, că lumea se află ‘într-o etapă foarte serioasă în istoria relaţiilor internaţionale’, care va duce la o ‘situaţie internaţională mult mai clară (…) o ordine mondială multipolară’.
Cu toate acestea, în aparenţă există o anumită unanimitate. Joi, la Adunarea Generală a ONU, 140 de ţări din 193 au adoptat o rezoluţie neconstrângătoare care cere o încetare ‘imediată’ a războiului.
O majoritate covârşitoare, desigur, dar, ‘pe un subiect atât de flagrant, am fi putut crede că vor fi mult mai mulţi votanţi. Superioritatea diplomatică a occidentalilor pe un subiect extrem de simplu nu este total asigurată’, consideră Jean-Marc Balencie, analist francez în relaţii internaţionale, creatorul blogului de prognoze ‘Horizons incertains’.
‘Unii dintre cei care s-au abţinut (…) au făcut-o luând în considerare poziţiile din trecut ale Rusiei. Există o moştenire a decolonizării, a simpatiilor’, datând din epoca în care URSS sprijinea luptele pentru independenţă, explică Mohammed Loulichki, cercetător la Policy Center for the New South din Maroc.
‘Şi, în plus, nu este vorba ”doar” despre Rusia. Dacă într-o bună zi va trebui votat împotriva Chinei, care are mijloace de persuasiune (…) mai importante, ar putea să fie mult mai complicat’, adaugă el.
Dincolo de aceste consideraţii privitoare la un vot neconstrângător, Occidentul are dificultăţi să convingă pentru sancţionarea Rusiei.
Conform unui clasament al EIU luat ţară cu ţară, ‘circa o treime din populaţie trăieşte în state ce au poziţii contra Rusiei, o treime în ţări favorabile Rusiei şi o treime neutră’, rezumă Agathe Demarais.
‘Să nu fim orbiţi de votul la ONU. Neutralitatea binevoitoare faţă de Rusia este mult mai importantă decât ceea ce pretindem că am crede’, atrage atenţia, sub rezerva anonimatului, un fost înalt responsabil politic francez.
‘Sancţiunile contra Rusiei sunt fundamental occidentale. Cea mai mare parte a lumii este contra agresiunii ruse, ca şi a unilateralismului occidental’, crede Brahma Chellaney.
Chiar dacă ‘războiul are un impact multidimensional extrem de negativ asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor în lume, mai ales în Africa, el este ceva ce priveşte NATO şi Rusia, este în spaţiul european’, relevă la rândul său Loulichki.
Citește și : O fabrică de bere din Ucraina produce acum cocteiluri Molotov
În plus, adaugă el, ‘unii analizează şi originea conflictului’ şi rolul NATO.
Acesta este cazul preşedintelui sud-african Cyril Ramaphosa, care consideră responsabilă NATO: ‘Războiul ar fi putut fi evitat dacă NATO ar fi ţinut cont de avertismentele propriilor săi conducători (…) ce puneau în gardă împotriva unei extinderi spre est’.
Acest război, aşadar, pune în lumină ‘oboseala mondială faţă de Occident’, taxat pentru ipocrizie, este de părere Balencie. O oboseală ce ar putea duce la o fracturare politică, dar şi economică, ‘cu ţări legate de sistemul financiar şi tehnologic occidental, şi altele asupra cărora Occidentul nu va avea niciun mijloc de presiune’, anticipează Agathe Demarais.
Aceasta ar trece, mai ales, prin sfârşitul hegemoniei dolarului, astăzi indiscutabilă.
‘De-dolarizarea unei părţi a economiei mondiale riscă să fie unul din factorii majori ai epocii post-criză’, susţine Balencie.
Ea ‘îşi găseşte originea acum mult timp, în proliferarea sancţiunilor americane’, aminteşte Agahthe Demarais. De atunci, mai multe state ‘explorează sisteme pentru a se rupe de dolar, de SWIFT’, platforma interbancară cea mai utilizată. Aceasta ar putea trece prin criptomonede, dar nu numai.
Potrivit unor informaţii de presă, India a lucrat la un mecanism de schimb rupie-rublă pentru a cumpăra petrol, iar Arabia Saudită discută cu Beijingul despre un canal de plăţi în yuani pentru petrol.
‘Este o mişcare de fond, pe termen foarte lung, iar vârful de lance este China’, afirmă Demarais, menţionând ca instrumente de decuplare ‘generalizarea ”digital renminbi” ‘, în afara razei de acţiune a sancţiunilor occidentale.
O altă axă este CIPS, un fel de versiune chineză a SWIFT pentru tranzacţiile interbancare. ‘Este mult mai mic, dar conectează deja aproape o mie de bănci în lume şi ideea este de a-l face să crească. Şi, cum în zece ani China va fi prima putere economică mondială, ea va putea să fie în măsură să-i impună utilizarea’.
În final, între polul occidental şi polul chinez, va fi loc pentru ‘nealiniaţii 2.0 care vor privi, ironici, dificultăţile (Occidentului) de a-şi menţine supremaţia?’, se întreabă Balencie.
În viziunea Agathei Demarais, ‘nealiniaţii vor fi miza relaţiilor internaţionale de mâine. Nu ştiu dacă vor putea rămâne neutri’, încheie comentariul AFP.
