Fără aer condiționat, fără prize, fără gaze. Doi studenți elvețieni au creat o cărămidă din teracotă care răcește aerul cu 9 grade folosind doar apă și soare. Și funcționează pe același principiu ca vechile turnuri de vânt din deșert.
Doi tineri designeri elvețieni au creat o structură modulară din teracotă capabilă să răcească aerul din jur cu până la 9 grade Celsius. Asta fără aer condiționat și fără gaze refrigerante.
Sistemul numit Blocº folosește doar apă și energie solară și se inspiră din tehnici de răcire cu mii de ani vechime.
Principiul din spatele Blocº este evaporarea apei. Teracota este un material poros care absoarbe și reține umezeala. Când aerul cald traversează structura umedă, o parte din apă se evaporă. Extrage căldura din mediul înconjurător, generând un efect răcoritor similar răcitoarelor evaporative tradiționale, potrivit as.com.
Fiecare modul include și mici ventilatoare alimentate cu energie solară, care favorizează circulația aerului prin ceramică. Sistemul permite și colectarea apei de ploaie pentru a fi refolosită în procesul de răcire.
Potrivit creatorilor, în anumite condiții climatice temperatura ambientală poate scădea cu până la 9 grade Celsius.
Cine a creat Blocº și care a fost obiectivul proiectului
Sistemul a fost dezvoltat de Andrin Stocker și Luc Schweizer în cadrul studiilor de design industrial la Universitatea de Arte din Zürich. Cei doi nu au urmărit să creeze un nou sistem de aer condiționat. Au dorit să regândească mobilierul urban ca instrument de răcire pasivă în perioadele de caniculă.
Proiectul se inspiră din tehnici ancestrale – construcțiile din lut, turnurile de vânt și alte sisteme tradiționale folosite de secole în climatele calde – adaptate cu ajutorul imprimării 3D și al energiei solare.
Unde ar putea fi instalat și ce urmează
Designerii vizează spații urbane intens frecventate și expuse la căldură: stații de autobuz, piețe, curți de școli și zone pietonale. Față de sistemele clasice de climatizare, Blocº nu depinde de rețeaua electrică și nu utilizează substanțe chimice.
Proiectul se află încă în fază experimentală. Echipa intenționează să testeze prototipuri la scară reală în medii urbane, pentru a verifica comportamentul sistemului în condiții reale – vânt, umiditate variabilă, utilizare intensivă și uzură.
Experții subliniază că soluții precum acesta nu înlocuiesc măsuri esențiale precum creșterea suprafețelor verzi sau îmbunătățirea planificării urbane. Pot, însă, deveni instrumente complementare pentru reducerea impactului căldurii extreme.
