Comisia Europeană i-a cerut luni prim-ministrului albanez Edi Rama să evite orice ingerinţă în relaţiile dintre Serbia şi Kosovo şi l-a sfătuit să se concentreze asupra reformelor care trebuie realizate pentru integrarea Albaniei în UE, relatează AFP.
“Declaraţiile care pot fi interpretate ca o ingerinţă în afacerile ţărilor vecine sunt inutile”, a declarat Catherine Ray, purtătoare de cuvânt a reprezentantei diplomaţiei europene Federica Mogherini, conform agerpres.
Edi Rama a fost duminică la Pristina cu ocazia celei de-a zecea aniversări a proclamării independenţei Kosovo şi a vorbit despre posibilitatea ca într-o zi să vadă ţara sa şi Kosovo cu “un singur preşedinte, ca simbol al unităţii naţionale”.
Citește și : Donald Trump susţine eforturile pentru ameliorarea sistemului federal de control al antecedentelor
Poziţia prim-ministrului albanez este considerată provocatoare de sârbi, care acuză frecvent Tirana că susţine proiectul de a vedea o “Albanie Mare”.
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii albaneze Kosovo. Început în 2011, dialogul de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina stagnează.
“UE a susţinut întotdeauna principiile reconcilierii şi cooperării regionale în Balcanii de Vest”, a amintit purtătoarea de cuvânt a dnei Mogherini.
“Consiliul European (instanţa şefilor de stat şi de guvern din UE) s-a pronunţat pentru integrarea ţărilor din Balcanii de Vest şi vom continua să colaborăm cu aceste ţări bilateral în această perspectiva”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Dar “Uniunea Europeană se aşteaptă ca ţările din regiune să stabilească relaţii constructive şi de cooperare şi să se concentreze şi să intensifice propriile programe de reformă pentru a avansa pe calea integrării europene”, a avertizat Catherine Ray.
Cinci din cei 28 de membri ai UE (Spania, Grecia, România, Slovacia şi Cipru) nu au recunoscut independenţa Kosovo.
UE a demarat discuţii de aderare cu Serbia la începutul anului 2014 şi cu Muntenegru în 2012. Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), Bosnia-Herţegovina şi Kosovo doresc de asemenea să adere la UE.
Dar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat recent ţările din Balcani că nu vor putea adera la UE înainte de a-şi soluţiona diferendele frontaliere, făcând ipotetică perspectiva unui prim val de integrare la orizontul anului 2025.
