Iranul înlătură 27 camere de supraveghere instalate la situri nucleare de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), escaladând criza legată de programul său nuclear, în timp ce negocierile privind salvarea acordului din 2015 cu marile puteri se află în impas, transmite dpa, potrivit agerpres.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a afirmat joi că decizia Teheranului ‘reprezintă o provocare serioasă pentru capacitatea de a ne continua munca acolo’ şi că aceasta va însemna ‘mai puţină transparenţă, mai multă îndoială, mai multă incertitudine’.
Citește și : Un emisar special ucrainean se aşteaptă ca ţara sa să primească statutul de candidat la aderarea la UE
Puţin mai mult de 40 camere de supraveghere ar rămâne în funcţiune în Iran după această decizie, a indicat Grossi, vorbind despre ‘o situaţie foarte tensionată’.
Potrivit lui Grossi, negocierile vizând salvarea acordului nuclear semnat în 2015 între Iran şi şase mari puteri se află în impas şi, între timp, agenţia nu a făcut progrese în rezolvarea problemelor restante legate de stadiul programului nuclear al Iranului.
Teheranul ameninţase că va reacţiona la o rezoluţie a Consiliului Guvernatorilor al AIEA care îi cere să coopereze cu inspectorii agenţiei care caută situri nucleare nedeclarate.
Ministerul iranian de Externe a apreciat joi că rezoluţia este ‘pripită’ şi ‘lipsită de echilibru’.
Din cele 35 state din Consiliul Guvernatorilor al AIEA, doar China şi Rusia au votat miercuri împotriva rezoluţiei, potrivit unor diplomaţi.
Într-o altă măsură de retaliere, Iranul a anunţat joi că a pus în funcţiune noi centrifuge pentru îmbogăţirea uraniului.
Iranienii au îmbogăţit deja 43,1 kg de uraniu la o puritate de 60%, arată un raport al agenţiei ONU.
Citește și : Criză naţională’ în Australia: Premierul Albanese reacţionează la ‘scandalul verzei’
Conform dpa, analiştii consideră că pentru o armă nucleară ar fi suficiente 50 de kg de uraniu îmbogăţit puţin peste 90%.
AIEA avertizează că Iranul ar putea dispune în câteva săptămâni de suficientă materie primă pentru o armă nucleară.
Iranul afirmă însă în mod repetat că doreşte tehnologia nucleară exclusiv în scopuri paşnice.
