Alegătorii tunisieni sunt chemaţi luni să se pronunţe printr-un referendum impus de şeful statului, Kais Saied, cu privire la o nouă Constituţie controversată, ce consolidează puterile preşedintelui şi ar putea îndrepta ţara spre un regim dictatorial similar celui de până în anul 2011, transmite AFP, potrivit agerpres.
Peste 11.000 de secţii de vot s-au deschis la ora 05.00 GMT şi se vor închide la 21.00 GMT.
Citește și : Lavrov dă asigurări la Cairo cu privire la reluarea exporturilor de cereale ucrainene
Potrivit autorităţii electorale ISIE, aproape 9,3 milioane de tunisieni, dintre care 356.000 din străinătate, au fost înscrişi voluntar sau automat pe liste.
Preşedintele Saied afirmă că scopul consultării este de a pune capăt crizei politice, provocată de lovitura sa de forţă din urmă cu exact un an, prin care şi-a arogat puteri depline.
Referendumul este respins de majoritatea partidelor şi criticat de apărătorii drepturilor omului.
Participarea este miza principală a referendumului, pentru care nu este necesar un cvorum şi la care se anticipează o majoritate pentru ‘da’, în condiţiile apelului opoziţiei la boicot.
Proiectul de Constituţie instaurează un regim ultra-prezidenţial, acordând puteri ample şefului statului, în contradicţie cu sistemul mai degrabă parlamentar în vigoare din 2014, căruia Saied îi reproşează conflictele repetate între guvern şi parlament.
În noul text, preşedintele, comandant suprem al armatei, exercită puterea executivă cu ajutorul unui şef de guvern pe care îl desemnează şi pe care îl poate revoca fără votul parlamentului. De asemenea, preşedintele poate înainta parlamentului texte de lege care au ‘prioritate’.
O a doua cameră, reprezentând regiunile, va fi înfiinţată drept contrapondere la actuala Adunare a Reprezentanţilor (deputaţi).
Cele mai mari partide de opoziţie, în primul rând mişcarea de inspiraţie islamistă Ennahdha, au chemat la boicotarea scrutinului, iar puternicul sindicat UGTT, care se ţine la distanţă de viaţa politică asupra căreia avea o influenţă considerabilă de la revoluţia din 2011, nu a dat un consemn de vot.
Citește și : Biden ar putea declara stare de urgenţă climatică în SUA
După referendum, principala provocare a preşedintelui va rămâne situaţia economică gravă, cu o creştere economică lentă de circa 3%, şomaj ridicat (40% la tineri), inflaţie galopantă şi 4 milioane de locuitori în sărăcie.
Tunisia, aflată într-o criză financiară profundă, cu o datorie care depăşeşte 100% din PIB, negociază de mai multe luni cu FMI un nou împrumut. Înaintea referendumului, FMI a anunţat ‘progrese satisfăcătoare’ în vederea unui acord, în schimbul căruia va cere sacrificii, susceptibile să provoace proteste de stradă.
