Astronautul francez Thomas Pesquet a declarat luni pentru postul de radio France Info că va “urmări cu mare atenţie” următoarele zboruri cu echipaj uman ale misiunii Artemis către Lună, estimând că “va avea un cuvânt de spus” pentru a candida, la fel ca mulţi alţi astronauţi europeni, relatează AFP, potrivit agerpres.
Noua rachetă gigantică SLS (Space Launch System) a NASA, cea mai puternică din lume, este programată să fie lansată luni de la Cap Canaveral din Florida, pentru o misiune test de şase săptămâni către Lună, la 50 de ani de la misiunea Apollo.
Această misiune va marca zborul inaugural al amplului program american destinat revenirii pe Lună, denumit Artemis.
Obiectivul este de a transforma Luna într-o bază pentru dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru a trimite oameni pe Marte.
? L’interview de @Thom_astro est à retrouver ce soir dans le #JT20H de @ThomasSotto.
▶️ @CamilleGuttin @ThomasDonzel https://t.co/J5I3StsDXH
— Info France 2 (@infofrance2) August 28, 2022
Artemis 1 este o misiune fără astronauţi la bord, realizată în scopul testării rachetei şi a capsulei Orion ataşată acesteia, astfel încât zborurile cu echipaj uman să se desfăşoare în deplină securitate spre Lună începând cu 2024.
Racheta SLS se află în dezvoltare de peste un deceniu şi măsoară 98 de metri în înălţime.
Capsula Orion va fi propulsată până la Lună, şi chiar la 64.000 de kilometri mai departe, aventurându-se mai departe decât oricare alt vehicul spaţial ce poate transporta echipaje umane de până acum.
La revenirea în atmosfera terestră, scutul termic va trebui să suporte o viteză de aproape 40.000 de kilometri pe oră şi o temperatură pe jumătate la fel de caldă ca suprafaţa Soarelui.
Întrebat dacă are şanse să decoleze către Lună în următoarea misiune Artemis, astronautul Thomas Pesquet a răspuns că “(în cadrul misiunii Artemis) 2 nu, însă începând cu (misiunea Artemis) 3, Europa va avea un cuvânt de spus în această chestiune”.
În 2024, misiunea Artemis 2 va transporta doi astronauţi pe orbită în jurul Lunii, fără să aselenizeze. Sarcina aselenizării este rezervată echipajului Artemis 3, misiune prevăzută cel mai devreme în 2025. NASA intenţionează apoi să lanseze circa o misiune pe an.
“Vom avea zboruri pentru astronauţii europeni, în mod clar eu şi colegii mei vom urmări acest lucru cu mare atenţie şi apoi ne vom imagina în această capsulă”, a spus el.
Citeşte şi: Austria cere UE să decupleze preţul energiei electrice de cel al gazelor – Black News
Dintre astronauţii europeni, “suntem câţiva care vom avea un cuvânt de spus” pentru a “candida”, însă “acest lucru va depinde de directorul general al ESA (Agenţia Spaţială Europeană), de ţările membre, vom vedea”, a adăugat Thomas Pesquet.
“Ceea ce este bine este că vor fi mai multe misiuni (…), avem un program care va fi sustenabil folosind resursele de pe Lună, şi asta înseamnă că (programul) nu va avea doar un astronaut european”, ci “în vreo zece ani, vor fi mai mulţi”, a precizat el.
