Premiul Vaclav Havel pentru Drepturile Omului pe 2022 al Consiliul Europei i-a fost acordat luni, la Strasbourg, opozantului rus încarcerat Vladimir Kara-Murza, inculpat recent pentru “înaltă trădare” de justiţia rusă, relatează AFP, potrivit agerpres.
“Îţi trebuie un curaj incredibil în Rusia de astăzi să te opui puterii. Vladimir Kara-Murza dă dovadă de un astfel de curaj din celula sa de închisoare”, a declarat preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, olandezul Tiny Kox, anunţând acest premiu care recompensează acţiunile excepţionale ale societăţii civile în apărea drepturilor omului.
Citește și : Airbus şi Air France compar în justiţie în legătură cu tragedia cursei Rio-Paris din 2009
Deja închis pentru că a criticat războiul din Ucraina declanşat de Rusia, acest fost jurnalist, apropiat al opozantului Boris Nemţov asasinat în 2015, a fost inculpat joi pentru “înaltă trădare”, o faptă pasibilă cu 20 de ani de detenţie sau chiar mai mult.
“Odată cu invazia sa brutală din Ucraina, Putin a lansat şi un alt război: un război împotriva adevărului în ţara noastră”, a reacţionat opozantul închis, într-un text citit în plenul Consiliului Europei la Strasbourg de soţia sa, Evghenia Kara-Murza. Această recompensă a fost dedicată celor care “nu pot tăcea în faţa acestei atrocităţi, chiar cu preţul libertăţii lor personale”.
Săptămâna trecută, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instanţa judiciară a Consiliului Europei, a condamnat de asemenea Moscova pentru că a anulat candidatura lui Vladimir Kara-Murza la alegerile din Rusia pe motiv că el are dublă naţionalitate, rusă şi britanică.
Juriul Premiului Vaclav-Havel, format din personalităţi recunoscute în domeniul drepturilor omului şi prezidat de Tiny Kox, a desemnat alţi doi finalişti pentru această ediţie 2022: Coaliţia Curcubeu, un grup de organizaţii de apărare a drepturilor LGBTQIA+ în Ungaria, şi un grup de organizaţii ucrainene, Coaliţia Ucraina 5 AM, care documentează în special presupusele crime împotriva umanităţii comise în Ucraina.
Anul trecut, Premiul Vaclav Havel a ajuns la opozanta belarusă Maria Kolesnikova, mare figură a mişcării de contestare din vara lui 2020.
Citește și : Antonio Guterres cere desfăşurarea unei forţe armate internaţionale în Haiti
Este prima ediţie a premiului care are loc după expulzarea Rusiei din Consiliul Europei, decisă după declanşarea războiului din Ucraina.
Creat în 2013 şi cu o valoare de 60.000 de euro, Premiul Vaclav Havel i-a fost decernat în 2019 intelectualului uigur închis Ilham Tohti, alături de o iniţiativă a tinerilor în favoarea reconcilierii în Balcani, iar în 2020, activistei feministe saudite Loujain al-Hathloul.
