Circa 20 de personalităţi politice şi înalţi funcţionari care se opun unui acord de frontieră cu Uzbekistanul au fost arestate în Kîrgîzstan, a anunţat luni un ONG pentru apărarea drepturilor omului, informează AFP, care adaugă că autorităţile de la Bişkek îi acuză pe cei arestaţi de “organizarea de revolte” şi de “tentativă de lovitură de stat”, transmite şi agerpres.
Potrivit grupului de apărare a drepturilor omului “Kîlîm Ceami”, cel puţin 20 de persoane, printre care un general, foşti deputaţi, un fost membru al Curţii Constituţionale, un fost procuror, jurnalişti şi militanţi, au fost arestaţi în diferite oraşe din această ţară din Asia Centrală.
Citeşte şi: Coreea de Sud: Focuri de avertizare după o presupusă incursiune a unei nave nord-coreene – Black News
Mai mulţi dintre ei au anunţat pe reţelele sociale că au fost arestaţi.
Printre persoanele arestate se numără fostul preşedinte al Parlamentului, Kanatbek Isaev, care a fost plasat “pentru o lună într-un centru de detenţie provizorie al Comitetului de Securitate Naţională”, a precizat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.
Aceste arestări, al căror număr total nu a fost anunţat oficial, au fost efectuate în cadrul unei anchete declanşate de Ministerul de Interne kîrgîz împotriva mai multor persoane, pentru “organizare de revolte” şi de “tentative de lovitură de stat”.
Persoanele arestate fac parte din “comitetul pentru protecţia Kempir-Abad”, un rezervor de apă situat la frontiera uzbecă.
Comitetul a fost înfiinţat după semnarea, la sfârşitul lui septembrie, a unui protocol pentru delimitarea şi demarcarea frontierei de stat dintre Kîrgîzstan şi Uzbekistan, două foste republici sovietice. Protestatarii afirmă că, în cadrul protocolului, guvernul kîrgîz s-a angajat să cedeze Uzbekistanului acest rezervor de apă, precum şi alte teritorii. În schimb, guvernul kîrgîz a adoptat o atitudine optimistă şi a insistat că nu este nici pe departe vorba despre cedări de teritorii.
Şeful Comitetului de Securitate Naţională, Kamcibek Taşiev, a declarat că, dimpotrivă, datorită acestui acord, teritoriul kîrgîz “se va mări cu 15.806 de hectare”, chiar dacă barajul Kempir-Abad “va rămâne în proprietatea Uzbekistanului”, care împarte cu Kîrgîzstanul circa 1400 de kilometri de frontieră.
La rândul său, preşedintele kîrgîz Sadîr Japarov a declarat că acest acord, care trebuie să fie supus unui vot în Parlament, va permite ca de acum încolo Kîrgîzstanul să utilizeze barajul “în părţi egale”.
”Nici vorbă să cedăm (barajul) Kempir-Abad. Dimpotrivă, îl recuperăm. Din anii 1960, (Uzbekistanul) a controlat barajul. Acum am decis să creăm o societate mixtă cu participaţie 50-50 şi vom gestiona barajul împreună”, a declarat sâmbătă preşedintele Japarov pentru agenţia Kabar, precizând că de acum va fi posibil “să fie pompată apă pentru locuitorii satelor vecine”.
Potrivit lui Japarov, pământurile care trebuie să fie transferate Uzbekistanului în cadrul acestui acord fuseseră cedate Kîrgîzstanului în timpul construirii barajului în 1965.
Citeşte şi: O mini-tornadă s-a produs într-o localitate din nordul Franţei – Black News
Japarov a calificat drept “sabotaj” şi “provocări” tentativele de a se opune acestui acord, în timp ce manifestaţii de protest sunt prevăzute şi pentru luni, în special în capitala Bişkek.
Site-ul Eurasianet notează că o mare parte din frustrarea privind acordul de frontieră rezidă din modul în care procesul de ratificare este gestionat de parlament. Când Comisia pentru afaceri internaţionale şi de apărare din Jogorku Kenesh (parlamentul kîrgîz) s-a reunit pentru a aproba acordul, la 10 octombrie, audierile au fost făcute în spatele uşilor închise, iar parlamentarii au putut vedea doar fragmente din textul protocolului cu Uzbekistanul. Şeful Comitetului de Securitate Naţională a justificat această secretomanie prin aceea că textul ar putea fi scos din context şi folosit la incitarea la revoltă publică.
