Xi Jinping, care tocmai şi-a asigurat un al treilea mandat de lider al Partidului Comunist Chinez cu o agendă pe care a pus şi Taiwanul, a transmis Armatei Populare de Eliberare să „îşi concentreze toată energia de luptă” pe pregătirea pentru război. Informaţia a fost relatată miercuri pe prima pagină de principalul organ de propagandă al regimului, „Cotidianul Poporului”, care a publicat fotografii cu liderul chinez în uniformă militară în timp ce vizitează un centru de comandă, relatează „The Guardian”, scrie news.ro.
Liderul chinez a declarat că armata trebuie să-şi „consolideze în mod cuprinzător pregătirea militară în vederea pregătirii pentru război” şi să urmeze „liniile directoare ale celui de-al XX-lea Congres” al partidului, acolo unde el avertizase că se văd „furtuni periculoase” la orizont.
Citește și : Un general israelian face publice informaţii despre programul de drone înarmate
„Concentraţi-vă toată energia pe luptă, lucraţi asiduu la pregătirea pentru luptă şi îmbunătăţiţi-vă capacitatea de a învinge”, a spus Xi Jinping, citat de „Cotidianul Poporului”. Armata trebuie să „apere cu hotărâre suveranitatea şi securitatea naţională”, întrucât China se află într-o situaţie de securitate „instabilă şi incertă”, iar lumea trece prin „schimbări profunde, nemaiîntâlnite în ultimul secol”, a mai spus el.
Xi a cerut ca toate forţele armate „să pună în aplicare gândirea Partidului privind consolidarea armatei pentru noua eră, să urmeze strategia militară pentru noua eră şi să-şi însuşească eficacitatea de luptă ca unic criteriu”, a relatat şi ediţia în limba engleză a „Cotidianului Poporului”. Xi a instruit forţele armate să se modernizeze şi „să protejeze cu hotărâre suveranitatea naţională, securitatea şi interesele de dezvoltare şi să ducă la bun sfârşit diferitele sarcini încredinţate de Partid şi de popor”.
Xi a ordonat armatei să se concentreze asupra pregătirii de război şi în 2013, la scurt timp după ce a venit la putere, apoi din nou în 2017, reaminteşte „The Guardian”. Numai că de data aceasta, observă analiştii politici, el şi-a intensificat în mod semnificativ retorica. În 2016, când a făcut o vizită similară la centrul de comandă, el le spunea ofiţerilor să fie „loiali”, „curajoşi” şi „capabili”. Acum „el trimite un mesaj Statelor Unite şi Taiwanului”, spune Willy Lam, cercetător senior la Fundaţia Jamestown, citat de „The Guardian”.
Luna trecută, la cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist, Xi a lansat un atac voalat la adresa sprijinului tot mai explicit al SUA pentru Taiwan, acuzând „interferenţele străine” pentru exacerbarea tensiunilor. Xi consideră că preluarea Taiwanului este o parte esenţială a misiunii sale. „Nu vom promite niciodată că renunţăm la utilizarea forţei”, a declarat el în discursul rostit la deschiderea Congresului.
Citește și : Următorul summit al NATO se va axa pe cheltuielile militare şi pe sprijinul pentru Ucraina
Preşedintele Joe Biden a promis în repetate rânduri că SUA vor apăra Taiwanul, dacă acesta va fi atacat. După ce preşedinta Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul, în luna august, armata chineză a mutat mai multe nave de război şi a trimis avioane în apropierea liniei mediane, o graniţă neoficială între China şi Taiwan în strâmtoarea Taiwan.
În ultimele luni, liderul chinez a folosit un ton din ce în ce mai agresiv pentru a-şi îndemna cadrele să „îndrăznească să lupte” şi să-şi călească „spiritul de luptă” pentru a apăra interesele naţionale într-un mediu politic ostil. În discursul său de la deschiderea Congresului partidului, el a folosit cuvântul „douzheng” („luptă”) de 17 ori, care aminteşte de accentul pe care Mao Zedong îl punea pe „lupta de clasă” şi pe lupta împotriva influenţei străine, imperialiste. De asemenea, Xi a folosit cuvântul „securitate” de aproape 50 de ori la Congres, notează „The Guardian”.
