Croaţia a adoptat euro şi a aderat la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, două etape majore pentru această mică ţară din Balcani care a intrat în Uniunea Europeană în urmă cu aproape un deceniu, notează AFP, potrivit agerpres.
Sâmbătă, la miezul nopţii (23.00 GMT), Croaţia şi-a luat rămas bun de la moneda sa, kuna, pentru a deveni al 20-lea membru al zonei euro.
Citește și : Kievul se aşteaptă la întreruperi repetate de electricitate toată iarna
În acelaşi timp, devine al 27-lea stat care a aderat la spaţiul Schengen, o zonă vastă în care peste 400 de milioane de oameni pot călători liber, fără controale la frontierele interne.
Jurnalele locale au salutat cele două evenimente sâmbătă, cotidianul Vecernji List numindu-le “încoronarea aderării la UE” a Croaţiei, unde preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este aşteptată pentru această ocazie duminică.
Această ţară care este în Uniunea Europeană din iulie 2013 şi-a proclamat independenţa faţă de Iugoslavia în 1991, iar conflictul care a urmat (1991-1995) a făcut aproximativ 20.000 de morţi.
Liderii croaţi subliniază în mod regulat beneficiile pe care cred că le vor obţine cei 3,9 milioane de compatrioţi ai lor din intrarea în zona euro şi în spaţiul Schengen.
“Două obiective strategice pentru mai multă integrare în UE”, a insistat miercuri prim-ministrul conservator Andrej Plenkovic.
Experţii spun că trecerea la euro va contribui la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din UE, într-o lume supusă unei inflaţii galopante, unei crize energetice severe şi insecurităţii geopolitice de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie.
În noiembrie, inflaţia a ajuns la 13,5% în Croaţia, faţă de 10% în zona euro.
Ţări est-europene care sunt membre ale UE, dar nu au optat pentru euro, precum Polonia şi Ungaria, s-au dovedit şi mai vulnerabile la creşterea preţurilor.
Absenţa controalelor la frontieră va aduce economii notabile şi va facilita comerţul, ceea ce este deosebit de important pentru puternicul sector turistic din Croaţia, deoarece cea mai mare parte a turismului său provine din spaţiul Schengen.
Citește și : Ce conţine planul de pace al lui Zelenski
În acelaşi timp, vor fi întărite controalele la frontierele externe ale UE, cu Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru, aproape 1.350 de kilometri de coastă în total, unde deja în ultimele zile s-au văzut cozi lungi pentru a intra în Croaţia. Aceasta este cea mai lungă frontieră externă dintre toate statele membre ale UE.
Tranziţia la euro în ţară a început în septembrie cu obligaţia de a afişa toate preţurile în ambele valute, regulă care va fi valabilă pentru tot anul 2023. Pentru plăţile în numerar, perioada de tranziţie va dura până la 14 ianuarie 2023, când se va putea plăti atât în kuna, cât şi în euro, după care vor fi valabile doar plăţile în euro. Rata de conversie a fost stabilită la 7,53450 kuna pentru 1 euro.
