Belgia a înregistrat în 2022 o creştere cu 40% a numărului de cereri de azil şi se confruntă cu o ‘presiune disproporţionată’ în raport cu alte state din Uniunea Europeană, a declarat miercuri secretarul de stat pentru migraţie, Nicole de Moor, subliniind urgenţa unei reforme la nivel european, transmite AFP, potrivit agerpres.
Belgia, ţară cu 11,5 milioane de locuitori, a primit anul trecut aproximativ 36.800 cereri de azil – mai ales de la afgani, sirieni, palestinieni, burundezi -, în plus faţă de cei 63.000 de ucraineni care beneficiază de statut de protecţie temporară, arată statisticile oficiale prezentate miercuri.
Citește și : Fostul preşedinte rus Medvedev, revoltat de un subiect de discuţie la Davos, ‘e o ruşine’
‘O astfel de creştere bruscă de 100.000 de persoane care caută o protecţie în ţara noastră pune probleme şi apasă greu asupra sistemului nostru’, ale cărui structuri de primire sunt ‘debordate’, a admis Nicole de Moor într-o discuţie cu AFP.
Această saturare îi constrânge pe mulţi solicitanţi de azil să doarmă pe stradă sau să ocupe ilegal spaţii insalubre. Statul belgian a fost condamnat de mai multe ori de tribunale din ţară şi de CEDO pe tema găzduirii acestor persoane.
Deşi în 2022 au fost create în jur de 4.000 de locuri de primire, ajunse acum la un total de 33.505, şi ‘se va continua crearea de capacităţi suplimentare’, ‘este clar că acest lucru nu va fi suficient, trebuie să reformăm sistemul’, arată Nicole de Moor.
‘La nivel european, trebuie să avem cu adevărat o politică mai bună de gestionare a frontierelor şi avem nevoie de o repartizare echitabilă, pentru că astăzi există ţări care au mult mai puţini solicitanţi de azil decât Belgia’, care ‘are într-adevăr o presiune disproporţionată în raport cu alte ţări’, a subliniat ea.
În primele unsprezece luni ale lui 2022, peste 900.000 de cereri de azil au fost depuse în ansamblul ţărilor UE (plus Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia), reprezentând o creştere de peste 50% faţă de aceeaşi perioadă în 2021, când au existat totuşi restricţii legate de pandemie, arată Agenţia UE pentru azil (EUAA).
Comisariatul belgian pentru refugiaţi şi apatrizi afirmă că Belgia se situează ‘în grupul statelor membre care primesc cel mai mare număr de cereri în raport cu populaţia lor’.
Potrivit comisariatului belgian, celelalte ţări confruntate cu ‘un număr relativ ridicat de cereri’ sunt Austria, Ţările de Jos, Luxemburg şi Grecia, în vreme ce ‘numărul de cereri rămâne foarte scăzut în ţările scandinave’.
Belgia, ca şi alte ţări din UE, se plânge că se confruntă cu o puternică ‘migraţie secundară’, a numeroşi solicitanţi de azil care sunt deja înregistraţi într-o altă ţară din Uniune. Reglementarea europeană încredinţează această responsabilitate primei ţări din UE în care ajunge un migrant.
‘Există solicitanţi de azil care călătoresc dintr-o ţară în alta’, se plânge secretarul de stat, în timp ce reforma politicii de migraţie prezentată de Comisia Europeană în septembrie 2020 bate pasul pe loc.
Citește și : Macron şi Meloni au avut un schimb de opinii înaintea summitului UE din februarie
Nicole de Moor vrea, de altfel, ca Belgia să adopte rapid un pachet de reforme în domeniul migraţiei pentru ‘a ajunge la o politică de returnare (a migranţilor în situaţie ilegală spre ţara de origine) mai umană, dar şi mai eficientă’, care să prevadă şi o schimbare a regulilor de reîntregire familială, ‘pentru a se evita abuzurile’.
