Premierul kosovar, Albin Kurti, a declarat vineri că a cerut ca, în noul plan european de normalizare a relaţiilor între Belgrad şi Pristina, cele cinci state membre ale UE care nu recunosc independenţa Kosovo – Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania – să accepte în cele din urmă să recunoască independenţa pe care provincia sârbă şi-a proclamat-o în anul 2008, relatează agenţia EFE, potrivit agerpres.
Într-un interviu acordat la Pristina postului Radio Europa Liberă, Kurti a afirmat că la ultima întâlnire cu emisarii europeni şi americani ce lucrează la respectivul plan a insistat de asemenea ca aceste cinci state “să-şi schimbe poziţia”, el susţinând că aceasta “ar ajuta la deplina normalizare” a relaţiilor între Belgrad şi Pristina.
Citește și : China anunţă o scădere cu 80% a numărului zilnic de decese asociate COVID-19
“Avem nevoie de recunoaştere universală în interiorul UE şi NATO, unde aspirăm să aderăm”, a indicat Albin Kurti.
El a susţinut în plus că numai recunoaşterea Kosovo din partea Serbiei le poate normaliza relaţiile.
Planul de normalizare a relaţiilor sârbo-kosovare, impulsionat de Franţa şi Germania, încă este confidenţial, dar unele informaţii scurse în presă sugerează că el nu prevede o recunoaştere explicită a independenţei Kosovo din partea Serbiei, însă aceasta din urmă ar trebui să renunţe la lobbyul împotriva aderării Kosovo la organizaţii internaţionale.
“În mod categoric, pentru noi orice acord care nu are în centrul său recunoaşterea reciprocă nu este un acord de normalizare deplină”, consideră însă Albin Kurti.
El a reafirmat că Pristina nu va accepta o autonomie pentru minoritatea sârbo-kosovară, în pofida presiunilor internaţionale şi a faptului că aceasta a fost convenită în anul 2013 sub auspiciile UE, oficialul kosovar invocând drept motiv pentru acest refuz că o asemenea autonomie nu ar fi conformă cu Constituţia Kosovo.
Citește și : Facebook şi Instagram îşi redeshid ‘porţile’ pentru Donald Trump
Autonomia menţionată în acordul din 2013 mediat de UE ar consta în crearea unei asociaţii de localităţi semi-autonome unde sârbii sunt majoritari.
