Un tribunal din Uzbekistan a condamnat marţi la pedepse ce ajung până la 16 ani de închisoare cu executare participanţi la manifestaţiile reprimate în mod sângeros în vara anului trecut în această ţară autoritară din Asia Centrală, a anunţat Curtea Supremă uzbecă, informează AFP, potrivit agerpres.
Dintre cele 22 de persoane judecate, 16 au fost condamnate la pedepse cuprinse între trei şi 16 ani de închisoare cu executare, pentru participarea lor la aceste revolte ce s-au soldat oficial cu 21 de morţi în iulie.
Citește și: Macron îl primeşte la Paris pe ministrul ucrainean al apărării – Black News
Principalul acuzat, jurnalistul Dauletmurat Tajimuratov, a fost condamnat la 16 ani de închisoare cu executare pentru “tentativă de lovitură de stat”.
Doi acuzaţi au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare, iar patru la sentinţe de restricţionare a libertăţii.
Pe 1-2 iulie 2022, manifestaţii au izbucnit în Karakalpakstan, pentru a denunţa un proiect de revizuire a Constituţiei ce prevedea reducerea autonomiei acestei regiuni deşertice din Uzbekistan, printre cele mai sărace din ţară.
Tajimuratov a cerut atunci “să fie numit legal lider al Karakalpakstanului”, afirmaţii considerate drept secesiune de către autorităţile uzbece. Arestarea lui a alimentat furia populaţiei.
Reprimarea manifestaţiilor s-a soldat oficial cu 21 de morţi, internetul a fost tăiat şi a fost instaurată starea de urgenţă. Însă puterea uzbecă a abandonat reforma constituţională criticată.
În timpul procesului său, Tajimuratov a declarat că nu îndemnase la independenţa regiunii Karakalpakstan, afirmând totodată că “a visa la aceasta nu este o crimă”, potrivit relatărilor din gazeta.uz.
Mai puţin de două milioane de oameni locuiesc în Karakalpakstan, din totalul celor 35 de milioane la cât se cifrează populaţia Uzbekistanului. Însă această mică republică autonomă reprezintă mai mult de o treime din teritoriul uzbec şi include o parte din Marea Aral.
Citeşte şi: Un fost campion mondial la schi acrobatic A MURIT într-o avalanşă produsă în Japonia – Black News
Karakalpakşii, populaţie turcică, la fel ca uzbecii, nu sunt însă majoritari în această regiune, care dispune de parlamentul său, de un consiliu de miniştri, de un drapel şi de un imn.
În Uzbekistan, stat cu accente autoritare în pofida unei timide deschideri în ultimii ani, accesul la informaţii asupra evenimentelor din Karakalpakstan rămâne în parte interzis, notează AFP.
