Suedia şi Finlanda au primit sâmbătă seară, la Conferinţa de securitate de la Munchen, premiul ‘Ewald von Kleist’ pentru ”decizia lor istorică” de a solicita să devină membre ale NATO, transmite DPA, potrivit agerpres.
Această distincţie este acordată în fiecare an la recepţia organizată de guvernul landului german Bavaria în cadrul Conferinţei de securitate de la Munchen.
Citește și : Zelenski aşteaptă ajutor militar suplimentar de la Occident
Din partea Suediei, premiul a fost primit de fostul premier Magdalena Andersson, care a început procesul de aderare a ţării sale la NATO, şi de actualul premier Ulf Kristersson, în timp ce Finlanda a fost reprezentată de preşedintele Sauli Niinistö şi de premierul Sanna Marin.
Ewald von Kleist este cel care a fondat, în 1963, Conferinţa Wehrkunde, predecesoarea Conferinţei de securitate de la Munchen. Premiul care îi poartă numele onorează personalităţi sau organizaţii cu realizări remarcabile în prevenirea şi gestionarea conflictelor.
Printre laureaţi se află fostul secretar de stat american Henry Kissinger, fostul cancelar vest-german Helmut Schmidt şi fostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing.
În 2020, premiul ‘Ewald von Kleist’ a fost acordat Naţiunilor Unite, în 2021 fostului cancelar german Angela Merkel şi anul trecut secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
Până în prezent, 28 dintre cele 30 de state membre ale NATO au ratificat protocoalele de aderare ale Suediei şi Finlandei la această organizaţie. Ungaria şi Turcia încă nu au finalizat această procedură.
La scurt timp după Summitul de la Madrid din 28-30 iunie 2022, Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.
Citește și : Viktor Orban: Europa ‘pluteşte în derivă’ în războiul din Ucraina
Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.
Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat candidaturile celor două ţări la NATO.
