Un nou conflict s-a reaprins între România şi Ucraina. Partea ucraineană draghează aşa-numitul Canal Bâstroe aflat pe partea Deltei Dunării care aparţine Ucrainei şi se pregăteşte să demareze lucrări similare şi la braţul Chilia aflat în nordul Deltei, pentru a-l face navigabil şi pentru navele mai mari, acesta marcând în acelaşi timp şi traseul frontierei dintre România şi Ucraina, scrie MAGYAR NEMZET, potrivit RADOR.
Potrivit relatării MTI, în 2004 Ucraina a demarat lucrări de canalizare pe canalul Bâstroe în lungime de câţiva kilometri aflaţi în zona de vărsare a braţului Chilia. Astfel, pe noua cale navigabilă creată navele ar putea ajunge în porturile ucrainene de pe malul Dunării fără a atinge România – printre acestea şi în Izmail – şi nu ar trebui să plătească României taxă pentru utilizarea canalului.
Citeşte şi: Iranul neagă că ar fi îmbogăţit uraniu peste nivelul de 60% – Black News
Prevalându-se de acordurile internaţionale şi aspecte de protecţie a mediului, Bucureştiul nu este de acord ca Ucraina să construiască în Delta Dunării o cale navigabilă în interesul deschiderii unei noi ieşiri la Marea Neagră.
Acest aspect a fost precizat în luarea de poziţie a MAE român. La rândul său Barna Tánczos, ministrul protecţiei mediului din guvernul României, a precizat că va acţiona în conformitate cu acordurile internaţionale şi va împiedica orice intervenţie ce ar putea târî în pericol fauna şi biodiversitatea Deltei Dunării.
Citeşte şi: Preşedintele Ucrainei spune că ruşii au suferit pierderi ‘extraordinar de semnificative’ – Black News
Primul canal, predat în august 2004, a fost executat de o firmă germană. Atunci atât Comisia Europeană cât şi ministerul de externe al SUA au condamnat Ucraina din cauza construirii canalului, întrucât acesta provoacă serioase daune în Delta Dunării, decretată în 1991 de UNESCO ca făcând parte din moştenirea Patrimoniului universal. Organizaţiile internaţionale de protecţie a mediului înconjurător au protestat de asemenea vehement faţă de proiectul Kievului, dar fără rezultat. În cei peste 5.000 metri cubi de lacuri şi insuliţe ce alcătuiesc Delta Dunării se află 70% din totalul pelicanilor Pământului, aici este şi cel mai mare stufăriş compact, respectiv pe locul în care vieţuiesc mai multe sute de animale şi plante protejate de lege există pericolul scăderii nivelului apei din cauza noilor construcţii ucrainene. Tratatul de bază româno-ucrainean încheiat în 1997 a stabilit ca în decurs de doi ani părţile vor trebui să ajungă la un consens în privinţa destinului Deltei, dar acest lucru încă nu s-a reuşit.
Media de la Bucureşti scrie acum despre posibilitatea potrivit căreia logica războiului ar putea suprascrie îngrijorările legate de protecţia mediului, deoarece pentru Ucraina a devenit o problemă strategică deschiderea unei noi ieşiri la Marea Neagră, după ce porturile sale maritime au ajuns sub blocada rusă.
