Senatul francez a adoptat sâmbătă, după zece zile de dezbateri conflictuale, contestata reformă a pensiilor, proiectul emblematic al preşedintelui Emmanuel Macron care a generat timp de săptămâni greve şi demonstraţii, informează AFP, potrivit agerpres.
Premierul Elisabeth Borne nu şi-a ascuns satisfacţia după acest prim succes legislativ real, la începutul unei săptămâni decisive în care guvernul speră să vadă această reformă adoptată definitiv după un curs parlamentar haotic.”S-a făcut un pas important”, a salutat imediat ea într-o declaraţie pentru AFP, convinsă că “există o majoritate” în Parlament pentru adoptarea reformei.
Citește și : Reuters: Moldova, un cazan geopolitic unic, mocneşte la graniţa războiului declanşat de Rusia
Proiectul emblematic al celui de-al doilea mandat al preşedintelui Macron nu şi-a încheiat călătoria legislativă. Un vot crucial îl aşteaptă probabil joi în Adunarea Naţională, camera inferioară a parlamentului. Senatul şi-a încheiat cursa contra cronometru sâmbătă seara, cu o zi înaintea termenului stabilit, duminică la miezul nopţii, conform articolului din Constituţie la care guvernul a recurs pentru a limita timpul dezbaterilor legislative.
În timp ce Senatul încheia examinarea reformei, sute de mii de oameni au ieşit în stradă în a şaptea zi de acţiune împotriva reformei şi a creşterii vârstei legale de pensionare de la 62 la 64 de ani. Ministerul de Interne a numărat 368.000 de manifestanţi în Franţa, dintre care 48.000 la Paris, mai puţin decât pe 16 februarie, zi care a mobilizat cel mai puţin de la începutul protestului din 19 ianuarie. Cifrele sunt în scădere semnificativă faţă de marţi, când 1,28 milioane de oameni au ieşit în stradă în Franţa, potrivit Ministerului de Interne.
La rândul său, sindicatul CGT a estimat că peste un milion de persoane au manifestat sâmbătă. Este cea mai mică cifră prezentată de sindicatul central de la începutul mişcării sociale, mai mică decât cei 1,3 milioane de manifestanţi din 16 februarie.
Francezii sunt, potrivit sondajelor, în cea mai mare parte ostili acestei reforme, considerând-o “nedreaptă”, în special pentru femeile şi angajaţii cu locuri de muncă dificile.
În februarie, avalanşa de amendamente depuse de alianţa de stânga NUPES a împiedicat Adunarea să se pronunţe asupra acestei reforme, contestată din toate părţile, fără a reuşi măcar să examineze articolul 7 care prevede creşterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
În Senat, unde partidul de stânga radical Franţa Nesupusă (La France insoumise, LFI) nu are membri aleşi, dezbaterile au fost mai furtunoase decât se aştepta. Pentru a grăbi discuţiile care s-au prelungit, ministrul Muncii a recurs la articolul 44.3 din Constituţie, care permite un vot unic pe întregul text fără a se supune la vot amendamentele la care guvernul se opune.
Citește și : Macron semnalează că nu subestimează nemulţumirile cetăţenilor privind reforma pensiilor
Acum este rândul Comisiei paritare mixte (CMP) să contribuie la un compromis asupra măsurilor pe care Adunarea şi Senatul nu le votează în aceiaşi termeni. Tabăra prezidenţială şi dreapta par să deţină control în această comisie.
Vineri, preşedintele Macron a spus că reforma pensiilor trebuie să se “termine” în Parlament, sugerând că nu exclude nimic, inclusiv recurgerea la articolul 49.3 din Constituţie, care permite adoptarea fără vot. Opoziţia ar putea recurge la o moţiune de cenzură, pentru a determina căderea guvernului. O singură moţiune a fost încununată cu succes în timpul celei de-a 5-a Republici, pe 5 octombrie 1962, determinând căderea guvernului premierului Georges Pompidou.
