Înțelegerile dintre Rusia și Republica Belarus privind munițiile nucleare ar putea împiedica realizarea planului de pace propus de China
Decizia președintelui Rusiei, Vladimir Putin, de a trimite arme nucleare tactice în Republica Belarus îngreunează încercările Beijingului de a deveni mediator între Moscova și Kiev. Un expert de la Beijing susține că acest pas intensifică tensiunile dintre Rusia și Occident și complică eforturile Chinei, care au ca scop să impulsioneze convorbirile privind reglementarea pașnică a conflictului. Înaintea începerii convorbirilor, în mod evident, Moscova a vrut să sporească presiunea sa asupra adversarului. Cu toate acestea, diplomația R.P.Chineze a ajuns acum într-o situație dificilă, scrie NEZAVISIMAIA GAZETA, potrivit RADOR.
Ziarul ”South China Morning Post”, care apare la Hong Kong, constată că, anunțându-și intenția de a disloca muniții nucleare în Republica Belarus, Moscova a lansat Alianței Nord-Atlantice un avertisment.
Citeşte şi: China, Japonia și războiul din Ucraina – Black News
Dar în același timp această mutare contravine uneia dintre tezele Declarației comune a Federației Ruse și a R.P.Chineze referitoare la aprofundarea legăturilor parteneriatului strategic atotcuprinzător, semnată la Moscova în timpul vizitei președintelui chinez, Xi Jinping.
În acest document se spune: “Toate statele nucleare nu trebuie să amplaseze arme nucleare în afara limitelor teritoriilor naționale și trebuie să retragă toate armele nucleare amplasate peste hotare”. Moscova a hotărât, evident, să nu țină seama de acest postulat.
Zhou Chen Ming, cercetător în cadrul Institutului ”Yuan Wang” de știință și tehnologie militară de la Beijing, spune că, drept urmare, relațiile dintre Rusia și Occident vor deveni și mai tensionate. Cu toate acestea Beijingul, fără îndoială, va continua să lupte pentru convorbirile dintre Rusia și Ucraina. Dar șansele de succes ale inițiativei de pace chinezești scad și ies la iveală divergențele dintre Beijing și Moscova.
“Împărtășim îngrijorarea lui Putin în ceea ce privește faptul că SUA ar putea zădărnici convorbirile de pace cu Ucraina și înțelegem dilema strategică pe care trebuie să o rezolve Moscova. Dar Rusia nu a fost într-atât de sinceră cu China cum speram. Dislocarea mijloacelor nucleare în Republica Belarus nu corespunde angajamentelor proclamate în Declarația comună”, susține Zhou. Putin și-a justificat hotărârea, între altele, prin faptul că Rusia nu va încălca Tratatul de neproliferare. Ea nu va transfera controlul asupra armei nucleare Republicii Belarus. Dar acest argument nu va convinge nici Europa, nici cu atât mai mult SUA, care au ca scop să epuizeze Rusia.
Și alți experți chinezi sunt de asemenea îngrijorați de decizia Moscovei. Important este însă acum să nu se cedeze emoțiilor și să se elaboreze un mecanism care să reducă riscul unui război nuclear. Cui Heng, cercetător în cadrul Centrului pentru studii rusești de la Universitatea Pedagogică din China de Est, afirmă că decizia lui Putin a fost răspunsul la declarația Marii Britanii că va trimite Ucrainei proiectile cu uraniu slab îmbogățit.
Iar Sung Zhongping, expert militar și comentator la TV, amintește faptul că tendința de răspândire a armei nucleare în Europa a stimulat NATO încă din perioada “Războiului Rece”. Pe acest continent se aflau anterior 4.000 de unități de această armă. Astăzi au rămas aproximativ o sută de focoase în baze din Germania, Belgia, Italia, Olanda și Turcia. Și Rusia, și China trebuie să discute deschis cum să se depărteze de această limită periculoasă, face apel Sung.
Nici Ministerul de Externe al R.P.Chineze nu a evitat să comenteze decizia lui Putin. Purtătorul de cuvânt al MAE chinez, Mao Ning, a declarat că nu trebuie să se permită un război între puterile nucleare. Ele trebuie să încerce să obțină o destindere și să se concentreze pe o reglementare politică în Ucraina. Aceasta nu mai este deja părerea oamenilor de șiiință și a analiștilor, ci o apreciere oficială. Concluzia reiese de la sine. Beijingul nu a fost de acord cu acțiunea Moscovei. În cel mai bun caz această acțiune a stârnit nedumerire în cercurile politice din Imperiul de Mijloc.
Citeşte şi: Preşedinta BCE a fost uşor rănită într-un accident rutier – Black News
Problema care dă dureri de cap diplomației Chinei este cu atât mai mare cu cât în zilele următoare va veni la Beijing mai întâi prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, iar apoi, probabil împreună, președintele francez, Emmanuel Macron, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La întâlnirile cu Xi Jinping va fi vorba despre normalizarea legăturilor Europei cu China. Însă evident că oaspeții vor cere și ca Beijingul să încerce să convingă Rusia să acorde concesii Ucrainei. Și în această privință decizia Moscovei va deveni o barieră pentru consens.
Într-o discuție cu redactorul publicației ruse “Nezavisimaia Gazeta”, Aleksandr Lukin, conducător științific în cadrul Institutului Chinei și Asiei moderne al Academiei de Științe a Rusiei, a remarcat: “Decizia Moscovei nu va împiedica realizarea planului de pace chinezsc. Problema este că acest plan în general nu poate fi realizat. Presa i-a spus plan. Este o declarație de principii. Nu conține propuneri referitoare la pași concreți într-o etapă sau alta. Principala idee este aceea de a se începe negocierile. Dar Ucraina le refuză. În ceea ce privește divergențele dintre poziția Rusiei și Declarația comună de la Moscova, interpretez acest aspect în felul următor. Acesta este răspunsul Moscovei la faptul că SUA nu-și retrag din Europa bombele atomice. Dacă SUA și le vor retrage, și Rusia își va retrage focoasele”.
