Partidele de opoziţie urmează să depună miercuri în parlamentul olandez o moţiune de cenzură împotriva guvernului condus de premierul Mark Rutte, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Motivul imediat este intenţia executivului de a reduce emisiile de oxizi de azot ale fermelor. Contextul mai larg este înfrângerea suferită de coaliţia guvernamentală de centru-dreapta la alegerile regionale, în faţa unui partid al agricultorilor care se opune măsurilor respective. Mişcarea Cetăţenească a Fermierilor (BoerBurgerBeweging, BBB) a produs un şoc în politica olandeză, câştigând clar scrutinul din 15 martie, al cărui rezultat afectează componenţa politică a Senatului.
Citește și: Comisarul rus pentru drepturile copiilor respinge acuzaţiile CPI
Se aşteaptă ca moţiunea să nu fie adoptată, deoarece guvernul dispune în continuare de majoritate în parlament, însă Reuters apreciază că acţiunea opoziţiei evidenţiază vulnerabilitatea cabinetului după alegeri. Susţinerea populară pentru guvernul Rutte, aflat la al patrulea mandat consecutiv din 2010, a scăzut la 20%, la cel mai mic nivel din ultimul deceniu.
În dezbaterile parlamentare de miercuri, partidele de opoziţie au afirmat că guvernul nu a oferit politici convingătoare de reducere a emisiilor sau de rezolvare a altor probleme, cum ar fi inflaţia ridicată şi imigraţia. “Puneţi interesele ţării pe primul plan şi demisionaţi azi”, a cerut liderul Partidului Libertăţii (PVV), Geert Wilders.
Aşa-numita criză a azotului a paralizat construcţiile din Olanda, a cincea economie ca mărime din zona euro. Nivelurile de oxizi de azot din sol şi apă sunt mult mai ridicate în această ţară decât permit reglementările Uniunii Europene, din cauza efectivelor ridicate de animale şi a utilizării intensive a îngrăşămintelor – atuuri cu ajutorul cărora Olanda a devenit unul din marii exportatori agricoli ai lumii.
Ecologiştii au câştigat din 2019 mai multe procese în urma cărora guvernul este obligat să limiteze emisiile de oxizi de azot şi să protejeze natura înainte de emiterea unor noi autorizaţii de construcţie. Cabinetul intenţionează să reducă la jumătate aceste emisii până în 2030, însă nu a reuşit până acum să decide prin ce mijloace.
Fermierii au organizat proteste masive împotriva planurilor respective, susţinând că le este ameninţată supravieţuirea economică şi că sunt vizaţi în mod disproporţionat.
