Vladimir Putin s-a dovedit a fi cel mai bun agent de recrutare al alianței vestice.
Accederea formală de astăzi a Finlandei în NATO constituie o expansiune semnificativă a alianței occidentale și reprezintă un eșec strategic major pentru Vladimir Putin, agravând fiascoul militar suferit de Rusia în Ucraina. Încărcătura simbolică a momentului ar fi de altfel dificil de exagerat. Putin susținea că unul dintre motivele invaziei e necesitatea opririi încercuirii Rusiei de către NATO. Dar Ucraina nu e în NATO. De fapt, dacă ar fi fost, Putin nici n-ar fi îndrăznit s-o atace, de teama de a nu declanșa activarea pactului de apărare reciprocă, scrie THE TELEGRAPH, potrivit RADOR.
În schimb, agresiunea lui a determinat două țări anterior neutre – cealaltă fiind Suedia – să solicite aderarea. După recentele ei alegeri generale, Finlanda va deveni astăzi al 31-lea membru al alianței, prelungind cu încă 1.300 de kilometri frontiera comună a Rusiei cu NATO – exact contrariul planurilor lui Putin.
Citește și: Comisarul rus pentru drepturile copiilor respinge acuzaţiile CPI
Dacă eșecul spectaculos al armatei ruse de a înfrânge Ucraina este un memento zilnic al nebuniei care a determinat beligeranța Kremlinului, se poate argumenta că expansiunea NATO constituie o lovitură chiar mai puternică suferită de credibilitatea conducerii ruse. Cum îi va explica Putin propriului popor acum, când războiul a produs efectul opus celui scontat, că moartea a mii de tineri poate fi cumva justificată?
Anul trecut, când Finlanda și-a anunțat intenția de a adera la NATO, Rusia a amenințat-o cu „un răspuns militar tehnic”, numai că acum, în calitate de membru cu drepturi depline, Helsinki se poate baza pe protecția Articolului 5. Țara aduce în alianță o armată bine instruită și generos înzestrată care poate mobiliza până la 280.000 de soldați, fără a recurge la înrolare obligatorie.
De la începutul invaziei din Ucraina Putin a reușit să extindă, să unifice și să consolideze NATO, ceea ce, din perspectiva Kremlinului, constituie o gafă geopolitică de proporții istorice.
