Coexistenţa culturii celebrei şunci de porc iberic jamon serrano şi regulile alimentare halal ale musulmanilor în Orgiva, o localitate din sudul Spaniei, este ”o lecţie de toleranţă”, consideră profesoara Cristina Civantos, care la sfârşitul anului 2022 a publicat un eseu în limba engleză pe această temă, transmite agerpres.
În această mică localitate cu doar 6.000 de locuitori, din regiunea Alpujarra Granadina, cultura ”halal (termen care desemnează în general ceea ce este ”licit” sau ”permis” potrivit preceptelor religioase musulmane – n.r.) este parte integrantă a acestui sat care, pentru mulţi, este încă sinonim cu (şunca de tip) jamon serrano”, a declarat pentru EFE Civantos, profesoară la Departamentul de Limbi Moderne şi Literatură din cadrul Universităţii din Miami (UM).
Supermarketuri cu carne halal
Realitatea cotidiană arată, totuşi, nenumăratele manifestări în Orgiva şi în regiune a acestei coexistenţe ”fără prea mari frecuşuri”. O dovadă în acest sens o reprezintă numeroasele supermarketuri unde ”există un raion de carne halal şi unde la gimnaziu li se explică elevilor semnificaţia postului de Ramadan”, menţionează profesoara de origine spaniolă, dar născută şi crescută în Miami.
Citeşte şi: SUA acuză naţionalişti afro-americani că acţionează în numele Rusiei – Black News
Situată la circa 70 de kilometri de oraşul Granada, cu trei comunităţi hippy care datează din anii ’80 şi începutul anilor ’90 ai secolului trecut, între ele Beneficio, care este considerată cea mai mare din Europa, şi cu o la fel de importantă comunitate de imigranţi nord-africani, Orgiva este perceput drept un colţişor multicultural în Andaluzia.
În ”Jamon şi halal: lecţii de toleranţă din Andaluzia rurală”, Civantos, care este şi profesoară de studii spaniole şi arabe, evocă amintiri din călătoriile ei în Orgiva, localitatea din care provine familia sa din partea tatălui şi pe care o vizitează de 30 de ani.
Din 1989, în fiecare an, Civantos călătoreşte la Orgiva pentru a participa la sărbătorile locale şi la recoltarea măslinelor şi a migdalelor, o frumoasă relaţie sentimentală ca urmare a căreia i-a venit ideea de a scrie o carte pornind de la ”interviuri cu membrii diverselor comunităţi din localitate şi din zonă”.
O dovadă a ”implantării” în Orgiva a culturii halal a fost deschiderea în 2021 a unei măcelării musulmane, ”Măcelăria Halal Alpujarra”, o manifestare a felului în care – spune Civantos – funcţionează toleranţa.
Însă Civantos a avertizat că fenomenul toleranţei sau al multiculturalismului sunt termeni care trebuie deposedaţi de sensuri care se folosesc doar pentru ”a ascunde tensiunile şi diferendele”. Este vorba – crede ea – de o modalitate de a reprezenta localitatea Orgiva, subiectul a numeroase programe de televiziune, care ”minimalizează şi şterge tensiunile şi limitează” conceptul de toleranţă la ”semnificaţia sa cea mai superficială”, în loc să deschidă ”un spaţiu de dialog despre felul în care se creează şi se menţine coexistenţa paşnică”.
Pe măsură ce îşi desfăşura cercetarea în această zonă cu văi şi râpe, Civantos a avut ocazia să culeagă date şi să aprofundeze fenomene de-a dreptul interesante precum ”povestirile orale ale celor care s-au convertit la islamul sufist (islamul mistic – n.r.) şi ale migranţilor din Maghreb”, precum şi chestiuni privind ”pregătirea alimentelor şi restricţiile alimentare” în cadrul acestei practici ortodoxe, termen folosit aici în sensul respectării stricte a principiilor tradiţionale.
Un meniu musulman într-un bar din Orgiva
În eseul său, Civantos a povestit întâlnirea pe care a avut-o şi interviul cu un aşa-numit MENA (minor străin neînsoţit – n.r.) într-un bar din Orgiva. Tânărul nu a mâncat tapas (o amplă varietate de gustări în bucătăria spaniolă – n.r.) pe care i le-a servit chelneriţa pentru că, după cum i-a explicat lui Civantos, ”nu puteam fi sigur că acele tapas nu intraseră în contact cu carnea de porc”, în special într-o zonă care este centrul producţiei de jamon serrano.
Însă restricţiile alimentare sunt, în opinia cercetătoarei de la UM, şi ”o metaforă foarte potrivită pentru limitele sociale şi normele de acceptare care reprezintă bazele toleranţei”.
Citeşte şi: 11 pescari indonezieni au rămas blocaţi pe o insulă pustie – Black News
Civantos insistă că doreşte, prin eseul său, să demonteze în bună parte această ”reprezentare superficială a zonei drept o dovadă de multiculturalism şi de armonie care îşi are rădăcinile în moştenirea Al Andalus (teritoriul stăpânit de musulmani în Peninsula Iberică în Evul Mediu – n.r.)”, ceea ce – consideră ea – ”obstrucţionează accesul la lecţiile despre toleranţă”.
Această toleranţă care, în opinia profesoarei, este ”un schimb ce nu a fost scutit de tensiuni”.
Până la urmă, crede Civantos, toleranţa trebuie să fie recunoscută drept ”o negociere perpetuă, ce diferenţe vor fi acceptate şi în ce mod”, în loc ”ca diferendele şi relaţiile de putere să fie băgate sub preş, trebuie să le recunoaştem şi să creăm astfel o dinamică a toleranţei”.
