Miniştrii de externe ai statelor UE au vineri şi sâmbătă la Stockholm “discuţii dificile” asupra celui de-al 11-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care prevede posibilitatea de a sancţiona şi companii din state terţe, inclusiv China, ce furnizează Rusiei bunuri ce pot fi folosite de complexul militar-industrial al acesteia pentru echiparea armatei ruse în războiul din Ucraina, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit agerpres.
“Este ceva nou, un lucru pe care-l facem pentru prima dată şi fireşte că vor fi discuţii dificile”, a declarat la sosirea la reuniune ministrul austriac de externe Alexander Schallenberg. Acesta a considerat totuşi “corect şi important” să existe opţiunea sancţionării companiilor din statele terţe care contribuie la ocolirea sancţiunilor europene împotriva Rusiei.
Citește și : Papa Francisc: NUMAI cei bogaţi îşi pot permite să aibă copii în Italia!
Şi şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock a pledat pentru această opţiune, întrucât “dorim să prevenim furnizarea de echipament militar dinspre alte ţări către Rusia”. Germania s-a plasat însă în fruntea îndemnurilor de a nu include China în noul pachet de sancţiuni împotriva Rusiei propus luni statelor UE de către Comisia Europeană. Baerbock a amintit astfel vineri că Beijingul “a spus clar” că nu furnizează arme Moscovei.
Propunerea Comisiei în acest nou pachet de sancţiuni vizează 541 de companii, dintre care 526 sunt companii ruse, iar opt sunt companii chineze şi din Hong Kong acuzate că reexportă către Rusia bunuri ce pot fi folosite de complexul militar-industrial al acesteia. Aceeaşi propunere introduce un nou mecanism care ar permite în viitor restricţii asupra exporturilor europene către ţările terţe care eludează sancţiunile, aşadar acest mecanism ar putea viza şi China, conform propunerii formulate de Bruxelles. Faţă de această a doua propunere Germania a manifestat rezerve, nu însă şi faţă de cea care priveşte sancţionarea respectivelor companii chineze.
Dar Beijingul a transmis UE un avertisment clar asupra oricăror acţiuni ce ar viza atât China ca stat cât şi companiile chineze. “Îndemnăm UE să nu pornească pe această cale. În caz contrar, China va adopta acţiuni ferme pentru protejarea drepturilor şi intereselor noastre legale şi legitime”, a transmis Ministerul chinez de Externe.
De partea sa, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a semnalat vineri că “discuţia abia a început” şi încă nu s-a luat nicio decizie. Pe de altă parte, “trebuie să ne reajustăm poziţia faţă de China”, întrucât “nu putem avea o relaţie normală cu China dacă aceasta nu-şi foloseşte puternica influenţă pe care o are asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război” în Ucraina, a adăugat Borrell, care le-a transmis miniştrilor europeni un document de lucru însoţit de o scrisoare explicativă în vederea pregătirii summitului european din 30 iunie.
Citește și : Zelenski pregăteşte Ucraina să adere la UE
În acest timp, ministrul chinez de externe Qin Gang a apreciat că UE şi China trebuie “să respingă mentalitatea de Război Rece”. “Dacă vom avea un nou Război Rece, deznodământul va fi încă şi mai dezastruos” decât cel al precedentului, a avertizat ministrul chinez la o conferinţă de presă la Oslo.
