Înaintea fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, condamnat miercuri la trei ani de închisoare pentru corupţie şi trafic de influenţă, şi alţi şefi de stat sau guvern din Franţa au suferit condamnări penale, reaminteşte AFP, potrivit agerpres.
Pedeapsa lui Sarkozy, împotriva căreia mai poate face recurs la Curtea de Casaţie, înseamnă practic doar un an de arest la domiciliu, cu o brăţară electronică pentru localizare; doi ani din termen sunt cu suspendare. Avocata sa, Jacqueline Laffont, a declarat imediat că se va adresa instanţei superioare.
Citește și : Paolo Gentiloni nu vede riscul unei crize imobiliare sau a datoriilor în UE
În cea de-a 5-a Republică Franceză, existentă în actuala formă din 1958, a mai fost condamnat la închisoare – doi ani, cu suspendare, în 2011 – fostul preşedinte Jacques Chirac, şef al statului din 1995 până în 2007. Justiţia l-a considerat vinovat de deturnare de fonduri, abuz de încredere şi primire de foloase ilegale la începutul deceniului 1990, când era primar al Parisului şi lider al partidului de dreapta Adunarea pentru Republică (RPR). Chirac, care era slăbit de boală, nu a asistat la proces şi nu a făcut apel. A murit în 2019.
Francois Fillon, prim-ministru din 2007 până în 2012, în timpul mandatului prezidenţial al lui Sarkozy, a fost condamnat în 9 mai 2022 la patru ani de închisoare, din care unul cu executare, şi la o amendă de 375.000 de franci pentru angajări fictive în care a fost implicată soţia sa, Penelope. El a primit şi pedeapsa complementară de interdicţie de a fi ales timp de zece ani. Ultimul recurs încă nu s-a încheiat.
Alain Juppe, premier sub preşedintele Chirac între 1995 şi 1997, a fost condamnat în 2004 la un an şi două luni de închisoare cu suspendare şi un an de interdicţie de a fi ales, pentru primire de foloase necuvenite în dosarul angajărilor fictive ale municipalităţii pariziene. Personal din cadrul RPR, partid în care Juppe a fost secretar general din 1988 până în 1995, erau plătiţi de primărie.
Citește și : Ucraina, o ţară PUTRED de coruptă! Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a fost prins când lua o ŞPAGĂ uriaşă
Edith Cresson, şefă a guvernului în 1991-1992, a fost considerată de Curtea Europeană de Justiţie vinovată de favoritism în 2006. Ea îşi angajase un apropiat la cabinetul de comisar european, însă nu a fost sancţionată financiar.
