Unul dintre procurorii din procesul Lockerbie va conduce ancheta publică cu privire la atentatul de la Omagh (Irlanda de Nord), comis în 1998, cel mai sângeros din timpul conflictului nord-irlandez, a anunţat luni guvernul britanic, potrivit France Presse, scrie agerpres.
Alan Turnbull, în prezent judecător în Scoţia, va prezida dezbaterile în cursul procedurii ce va încerca să determine dacă atentatul de la Omagh ar fi putut fi evitat. Douăzeci şi nouă de persoane au fost ucise şi 220 rănite în explozia unei maşini-capcană, pe 15 august 1998, pe o mică stradă comercială din acest oraş din estul Irlandei de Nord.
Citește și : AIEA este îngrijorată de nivelul apei la centrala Zaporojie
Turnbull a fost unul din cei doi procurori în procesul început în 2000, în Olanda, împotriva a doi suspecţi libieni în dosarul atentatului de la Lockerbie (Scoţia) contra unui avion Boeing 747, al companiei Pan-Am, ce efectua un zbor Londra-New York în 21 decembrie 1988. Acest atentat s-a soldat cu 270 de morţi. Abdel Basset Ali al-Megrahi, decedat în 2012, fusese găsit vinovat pentru crimă, iar Amine Khalifa Fhimah, de asemenea acuzat, fusese achitat.
”Nu mă îndoiesc că Lordul Turnbull va contribui la rigoarea, independenţa şi imparţialitatea cerute de anchetă”, a subliniat ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Chris Heaton-Harris, într-un comunicat.
Anunţată în februarie, această anchetă publică survine după ce Înalta Curte de la Belfast a apreciat în 2021 drept ”plauzibile” afirmaţiile potrivit cărora ”exista o posibilitate reală de evitare” a atentatului de la Omagh.
Printre victimele acestui atentat s-au aflat atât catolici, cât şi protestanţi, o femeie însărcinată şi numeroşi tineri, inclusiv doi turişti spanioli. Atentatul, revendicat de o grupare disidentă a IRA (organizaţia paramilitară Armata Republicană Irlandeză), a fost comis la patru luni după semnarea Acordului din Vinerea Mare, de la care în 10 aprilie s-au împlinit 25 de ani.
Citește și : Doliu în Italia! A MURIT Silvio Berlusconi!
Confruntările între republicani (predominant catolici), unionişti (majoritar protestanţi) şi forţele de securitate britanice s-au soldat cu circa 3.500 de morţi, în perioada 1969-1998, în Irlanda de Nord.
