Cearta nocivă a Poloniei cu Ucraina
Unul dintre cei mai îndârjiți susținători ai Kievului își subminează propria credibilitate, dar și pe a UE.
Încă de când Vladimir Putin și-a pornit războiul de agresiune contra Ucrainei Polonia a stat umăr la umăr cu vecinul ei asaltat, oferindu-i armament, rute de aprovizionare și primire călduroasă pentru mai bine de un milion de refugiați. Înainte de invazie Varșovia lansase în mod repetat avertismente privind exploatarea de către Kremlin a livrărilor energetice către Europa, precum și referitor la autoamăgirea Occidentului atunci când încearcă să „dialogheze” cu Putin, iar agresiunea i-a dat dreptate. O asemenea solidaritate și capacitate de previziune i-au îmbunătățit poziția în cadrul Europei, în ciuda temerilor legate de violarea repetată a statului de drept și de regresul democratic sub actuala conducere naționalist-conservatoare, scrie THE FINANCIAL TIMES, potrivit RADOR.
Această elevare în calitate de autoritate morală a făcut să fie cu atât mai șocantă recenta etalare a ostilității conducătorilor polonezi față de Kiev, în contextul unui scandal privind exportul de cereale. Dar poate că e mai puțin surprinzător, dat fiind că Polonia e în toiul unei campanii electorale încrâncenate. Și totuși, limbajul folosit nu suportă interpretare.
Președintele Andrzej Duda, aliat cu partidul de guvernare Lege și Justiție (PiS), a asemuit Ucraina cu un om care se îneacă și care-l trage după el spre moarte și pe salvator – o analogie care este deopotrivă de prost gust și grosolan exagerată. Iar după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că acea săgeată din partea Varșoviei nu face altceva decât să ajute Rusia, premierul polonez Mateusz Morawiecki a părut să amenințe cu sistarea donațiilor de armament către Kiev. Varșovia a lăsat totodată să se înțeleagă că după 2024 refugiații ucraineni nu se vor mai bucura de actualul nivel de sprijin.
Cearta a fost declanșată de decizia Comisiei Europene de săptămâna trecută de a ridica interdicția asupra exporturilor ucrainene de cereale în cinci state UE vecine – Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Interdicția, care nu privește și tranzitul cerealelor, fusese introdusă în mai din cauză că Polonia, Ungaria și Slovacia adoptaseră unilateral interdicții – ceea ce este ilegal, dat fiind că politica comercială e atributul UE. Comisia a apreciat totuși că producătorii agricoli din țările respective erau dezavantajați de cerealele ucrainene ieftine, ba încă s-a și scotocit prin buzunare și i-a compensat cu 100 de milioane de euro. Dar săptămâna trecută Comisia a conchis că acele distorsiuni de prețuri au dispărut între timp, astfel încât interdicția a devenit inutilă atât timp cât Kievul va implementa un sistem de licențiere a exporturilor pentru a evita pe viitor orice alt efect de dumping. Însă Polonia, Ungaria și Slovacia au refuzat să se conformeze și și-au introdus propriile interdicții.
Poate fi tentant să minimalizezi scandalul ca fiind doar gargară electorală – sau, în cazul Ungariei, atacurile cât se poate de obișnuite la adresa Ucrainei. Slovacia merge la urne pe 30 septembrie, iar favoritul cursei, Robert Fico, se opune susținerii Ucrainei. PiS e pe cale să-și piardă majoritatea parlamentară la alegerile din 15 octombrie. Prioritatea lui e să mobilizeze votul rural și să contracareze scepticismul extremei drepte în privința Ucrainei.
Cearta nocivă a Poloniei cu Ucraina
Dar prăpădul făcut de Varșovia pentru o mână de voturi vine cu un preț piperat, și nu numai în ce privește autoritatea ei morală. Exporturile de cereale înseamnă pentru Ucraina un colac de salvare economic, o resursă vitală pentru a procura valută forte. Beneficiile lor fac să pălească dificultățile producătorilor agricoli polonezi.
Bruxelles-ul – și poate are dreptate – crede că se poate găsi o soluție negociată pentru ieșirea din impasul cerealelor, iar în prezent au loc tratative între Kiev și vecini. Însă, în acest caz referitor la comerț, credibilitatea UE a fost afectată. Tot acest vitriol vărsat peste prețul cerealelor cu siguranță a risipit orice iluzie privind o extindere fără probleme cu Ucraina și Balcanii occidentali – următoarea mare misiune a UE.
Poate că în cele din urmă Polonia nu-și va opri transferurile de armament către Kiev; ea nu-și poate permite să vadă Ucraina șovăind și Rusia devenind un pericol chiar mai mare. Dar, amenințând cu sistarea livrărilor, le-a dat apă la moară altor capitale – ori anumitor conducători – mai puțin angajate în privința victoriei Ucrainei. Mai mult chiar, riscă să-i confirme lui Putin că și-a făcut corect calculul referitor la jocul așteptării până când Occidentul se va sătura de război. Pentru oricare guvern polonez, e dificil să-ți imaginezi vreo strategie mai auto-distructivă.
