Moldovenii aruncă la gunoi peste 19 mlrd. lei
În Republica Moldova, în 2023, risipa și pierderile de alimente au fost de 19,2 miliarde de lei, dintre care circa 12 miliarde de lei – doar risipa de alimente, se arată într-o analiză semnată de Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”.
Citește și Oamenii străzii, așteptați la Centrul de Găzduire din Chişinău
Suntem niște risipitori, nu cei mai răi din Europa, dar foarte mari având în vedere nivelul de dezvoltare al țării noastre”, afirmă Veaceslav Ioniță în analiza realizată în parteneriat cu Banca de Alimente din Republica Moldova, o inițiativă a misiunii sociale „Diaconia”.
Potrivit expertului, moldovenii aruncă anual la gunoi alimente care ar fi suficiente în a hrăni un milion de săraci din țară. Alimentele pe care le aruncă oamenii din țările dezvoltate sunt mult mai multe decât toate alimentele care se produc în Africa. Deși în ultimii trei ani moldovenii s-au confruntat cu cea mai mare creștere a prețurilor la produsele alimetare din ultimi 20 ani, ei continuă să risipeacă produsele alimentare.
Între 2001-2005, prețurile produselor alimentare au crescut cu 60,9%. Între 2006 și 2010 – prețurile alimentelor au crescut cu 38,6%. Între 2011-2015 – cu 46,3%. Între 2016-2020 – cu 31,6%. În ultimii trei ani, au crescut cu 62%.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, moldovenii, în mediu, anual, aruncă de acasă la gunoi, din ceea ce au procurat, 76 kg de mâncare de persoană. În top este Grecia cu 142 kg pe cap de locuitor anual. Urmează Malta – cu 129; Luxembourg – 90; Ucraina și Moldova – 76; România – 70; Austria – 39; Slovenia – 34; și Federația Rusă – 33. Această cantitate este doar risipa făcută de către gospodăriile casnice.
Pe lângă ceea ce se aruncă de acasă, se mai aruncă din magazine, fabrici, mai rămâne pe dealuri etc. Din ceea ce se aruncă, 40% din risipă este făcută de către consumatori; 25% – sectorul de producție; 20% – sectorul procesării; și 15% – sectorul comercial.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, 5,2% din cheltuielile lunare ale moldovenilor merg pentru alimente care ajung la gunoi. În 2023, cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice au constituit 41,1%. În realitate, pentru produsele alimentare și băuturile nealcoolice, real consumate, s-au cheltuit 35,9%. 16,3% s-au cheltuit pentru locuință, apă, canalizare și gaz.
Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte – 8,4%; transport – 7,4%; mobilier, dotarea și întreținerea locuinței – 5,8%; produsele alimentare risipite – 5,2%; sănătate – 5,1%; diverse produse servicii – 4,5%, pentru telecomunicații – 4%; recreere și cultură – 2,6%; restaurante și hoteluri – 2,2%; băuturi alcoolice și tutun – 1,7%; educație – 0,9%.
Economistul menționează că pe fundalul acestui nivel înalt al risipei alimentare, trebuie susținute activitățile de donație care sunt organizate în sprijinul păturilor sociale vulnerabile, precum cele desfășurate de către misiunea socială Diaconia.
