În fiecare an, la 6 iulie este celebrată Ziua internaţională a sărutului. A apărut în 2006, în Marea Britanie şi, în decurs de câţiva ani, a devenit o sărbătoare internaţională, potrivit daysoftheyear.com.
Scopul acestei zile este de a oferi încă o bună oportunitate celor îndrăgostiţi de a fi aproape unul de celălalt, dar şi de a evidenţia varietatea de sensuri pe care le poartă acest gest.
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
Expresie a afecţiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni şi eliberează un amestec de hormoni dintre care cei mai importanţi sunt oxitocina, care mediază relaţiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinţei, şi serotonina, ce contribuie la o stare de bine şi fericire. De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi reduce reacţiile alergice, conform www.healthline.com.
Deşi interpretăm, de obicei, sărutul ca pe o formă de afecţiune şi, de cele mai multe ori, ni-l imaginăm în context romantic şi senzual, el poate fi şi un semn de respect, prietenie, salut, admiraţie, reconciliere, de intenţii pacifiste sau chiar un mod de a transmite norocul. În context religios, faţă de diferite obiecte de cult, sărutul exprimă devotament şi evlavie.
Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuşi a exprimat această formă a afecţiunii umane în seria de sculpturi “Sărutul”, precum şi în lucrarea monumentală “Poarta sărutului”.
Alte sculpturi faimoase care înfăţişează săruturi sunt “Psyche înviată de sărutul lui Amor” (1793) de Antonio Canova şi “Sărutul” (1882) de Auguste Rodin.
În pictură, sărutul a fost imortalizat în lucrări precum: “Romeo şi Julieta” (1884) de Sir Frank Dicksee, “Sărutul furat” (1786) de Jean-Honore Fragonard, “Sărutul” (1859) de Francesco Hayez, “Sărutul” (1969) de Pablo Picasso etc.
Una dintre cele mai faimoase picturi ce poartă numele “Sărutul” (“Liebespaar”) este cea în ulei realizată de pictorul austriac simbolist Gustav Klimt (1862-1918). Lucrarea a fost realizată între anii 1907 şi 1908, la apogeul “Perioadei de aur”, în care Klimt a preferat nuanţele de auriu, realizate din frunze (foiţe) de aur.
.jpg "6 iulie: Ziua internaţională a sărutului 1")
Tabloul “Sărutul” înfăţişează un cuplu îmbrăţişat, trupurile celor doi fiind înfăşurate în mantii decorate într-un stil ce aminteşte atât de stilul ”Art Nouveau”, popular la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, cât şi de Mişcarea pentru Arte şi Meşteşuguri, apărută în Marea Britanie, de asemenea populară la începutul anilor 1900. Combinaţia rezultată este numită “Jugendstil”.
Pictura “Sărutul” poate fi admirată în galeria Austriacă Belvedere (Osterreichische Galerie Belvedere), găzduită de Palatul Belvedere din Viena, potrivit https://www.belvedere.at/en.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
În film, sărutul a debutat în pelicula “The Kiss”, ce datează din 1896, potrivit imdb.com. Scena dintre Mary Irwin şi John Rice a durat 18 secunde, suficient cât să declanşeze un adevărat scandal mediatic şi să-i aducă regizorului William Heise acuza că ar dori coruperea şi decadenţa publicului american.
Un comportament asemănător sărutului se întâlneşte la anumite specii de mamifere, în special primate. Este greu de spus, însă, dacă la oameni sărutul este un gest instinctiv sau unul învăţat. Este util de reţinut că, în anumite ţări, sărutul în locuri publice constituie contravenţie sau chiar infracţiune.
