Economia Moldovei se apropie din ce în ce mai mult de economia UE
Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, spune că anul 2023 pentru Moldova s-a încheiat cu un deficit bugetar mai mic decât cel prognozat și aceasta este o veste foarte bună. Acest lucru a ajutat la reducerea inflației. Totodată, în Moldova există un dezechilibru extern, fapt care generează vulnerabilitate la finanțarea externă.
Citeşte şi: Luna se micșorează și au loc cutremure foarte puternice
„Acesta este deficitul de cont curent foarte mare dintr-un dezechilibru pe balanța comercială și acesta este un aspect care cu siguranță nu se va rezolva peste noapte, dar trebuie să fie și știu că este în atenția guvernului. Banca Națională contribuie cu instrumentele pe care le are la dispoziție, nu foarte multe”, a declarat Anca Dragu în cadrul podcastului „Dă sens banilor”, transmite IPN.
Economia Moldovei se apropie din ce în ce mai mult de economia UE
„Remarcăm că economia Moldovei se apropie din ce în ce mai mult de economia UE. Dacă ne uităm la exporturi, acestea au ajuns la circa 65% din exporturile Moldovei către UE, cea mai mare pondere este, desigur, către România. Acest lucru cu 10-15 ani în urmă arăta cu totul diferit, relațiile între economia Moldovei și a UE erau mult mai slabe”. „Însă în continuare vedem o intermediere financiară foarte scăzută. Adică, creditul neguvernamental raportat la PIB este undeva la 21% și e puțin. Media Uniunii Europene este undeva 90%. Asta înseamnă că miliarde nu se regăsesc, nu ajung în economie. Intermedierea financiară ar trebui să fie dinamizată cumva”, explică Anca Dragu.
Guvernatoarea menționează că nu trebui să ne așteptăm să fie modificări spectaculoase peste noapte, pentru că asta ar conduce la alte dezechilibre, dar trebuie gândite de măsuri care să faciliteze intermedierea financiară, adică companiile să fie mai bancabile, iar băncile mai ușor de abordat. Piața bursieră joacă un rol în acest proces și aici este loc mult pentru a se dezvolta.
Economia Moldovei se apropie din ce în ce mai mult de economia UE
Întrebată dacă gazul rusesc a fost principala cauză care a tras inflația în sus, Anca Dragu a precizat că majorarea prețurilor la energie a fost principalul factor care a dus la creșterea prețurilor în toată Europa. Cazul Moldovei era unul și mai special, pentru că dependența de gazul rusesc era totală. „Faptul că în ultimii peste doi ani vedem că această dependență a scăzut semnificativ grație UE, în special a României, a făcut posibilă această relaxare a prețurilor la gaze și energie electrică. În același timp, avem și sprijinul guvernamental care a condus la o descreștere mai rapidă a prețurilor la gaze și electricitate și acest sprijin guvernamental a ajutat foarte mult, dar, vedeți, inflația ține foarte mult de percepție”, a remarcat guvernatoarea BNM.
Șefa Băncii Naționale mai spune că în calitate de componentă a inflației este așteptarea inflaționistă. „Deci, așteptarea inflaționistă generează inflație. La rândul ei, inflația are acest caracter de a se autogenera odată ce intri pe acest trend. Or, în momentul în care era cunoscută această dependență de gazul rusesc, aceasta crea o incertitudine, o nesiguranță și cumva modela un comportament inflaționist. Deci, măsurile acestea prin care Moldova avea depozite de gaze în România, prin care se asigurau importuri de gaze și energie electrică dinspre România, aceasta a făcut ca reacția vizavi de inflație, de creștere prețurilor să se tempereze și să vedem într-adevăr o contribuție pe reducerea drastică a inflației. Au mai fost și alte câteva elemente, un an agricol bun ar trebui menționat și ceva măsuri luate de Banca Națională a Moldovei pentru limitarea creditului, introducerea de niște norme de îndatorare care au redus creditul către populație”, mai spune guvernatorul BNM.
